Gunther Krichbaum: ″Lovitură grea pentru statul de drept și independența justiției″ | România | DW | 09.07.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Gunther Krichbaum: "Lovitură grea pentru statul de drept și independența justiției"

Gunther Krichbaum, șeful comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, crede că România riscă pagube de imagine majore după decizia de demitere a șefei DNA, Laura Codruța Kövesi.

Gunther Krichbaum Bundestag (picture-alliance/dpa/Zipi)

Gunther Krichbaum este șeful comisiei de afaceri europene din Bundestag

Cum apreciați decizia președintelui României, Klaus Iohannis, de a respecta hotărârea Curții Constituționale și de a o demite pe Laura Codruța Kövesi?

Regret evoluțiile actuale, dar președintele Iohannis se afla într-o dilemă. Ca organ constituțional, el trebuie să respecte și să aplice hotărârile Curții Constituționale. Președintele Iohannis era desigur conștient de acest lucru și a acționat în așa fel încât să nu poată fi acuzat că încalcă chiar el Constituția. Totuși, rămâne deschisă întrebarea în ce măsură mai contează dreptul de co-decizie al președintelui, dacă ministrul Justiției îi poate oricând concedia unilateral pe cei numiți.

Să nu uităm nici că Consiliul Superior al Magistraturii, care exprimă de regulă un vot consultativ în procedurile de demitere a unor procurori-șefi, s-a pronunțat clar împotriva concedierii doamnei Kövesi.

Ce înseamnă demiterea șefei DNA pentru independența justiției și pentru statul de drept din România?

Este fără îndoială o lovitură grea pentru justiție și statul de drept, mai ales că România s-a îndreptat în ultimii ani în direcția cea bună. Trebuie să constat însă că, în acest caz, există mai mult decât o simplă suspiciune privind culoarea politică a verdictului Curții Constituționale. Potrivit presei, decizia CCR a fost luată cu o majoritate de 6 voturi la 3. Cele șase voturi în favoarea demiterii au venit, printre alții, de la președintele instanței Valer Dorneanu, fost președinte al Camerei Deputaților și membru PSD, Marian Enache, fost parlamentar PSD, Mona Pivniceru, fostă ministră a Justiției în cabinetul lui Victor Ponta (fost PSD), și Attila Varga, fost parlamentar UDMR, partid care face parte din majoritatea guvernamentală din Parlamentul de la București. Împotriva demiterii au votat Daniel Morar, fost șef al DNA, și Livia Stanciu, fostă președinte a Curții Supreme.

Mai este de remarcat că autoritatea anti-corupție DNA nu este o autoritate oarecare, ci una decisivă în combaterea corupției, în special a celei la cel mai înalt nivel politic. În curând, această autoritate va fi controlată tocmai de cei pe care ea ar trebui să-i ia în vizor.

Cum influențează situația actuală separarea puterilor în stat?

Pentru funcționarea democrației este neapărată nevoie de separarea puterilor în stat. Democrația funcționează doar dacă puterea legislativă, cea executivă și cea juridică sunt la fel de solide și se pot echilibra una pe cealaltă (checks and balances). Când puterea juridică își pune însă singură bețe în roate, așa cum s-a întâmplat acum cu verdictul Curții Constituționale împotriva DNA, atunci această putere își pierde major din atribuțiile absolut necesare.

Cum este văzută decizia de la București de către Berlin și de Comisia Europeană, în contextul unor evoluții similare în Polonia și Ungaria?

România riscă pagube de imagine majore, mai ales că urmează să preia în viitorul apropiat președinția semestrială a UE. Și asta pentru că în dreptul independenței justiției românești va sta de acum un mare semn de întrebare. Dacă procurorii anti-corupție nu-și mai pot exercita funcția fără riscul de a fi demiși în cazul unor decizii care nu sunt pe placul autorităților politice, atunci independența autorității judiciare este știrbită major. Consecința la nivel comunitar va fi amânarea renunțării la MCV, mecanismul de supraveghere a evoluțiilor din România de către Bruxelles.

De ce credeți că a așteptat Klaus Iohannis atât de mult până să reacționeze la verdictul Curții Constituționale iar la final să ia totuși decizia cerută de guvern și girată de instanța constituțională?

În principiu, nu îi putem pretinde unui președinte să ia decizii de a căror corectitudine constituțională se îndoiește. Și în Germania, președintele are dreptul de a verifica o decizie, nu doar la nivel formal, ci și practic - chiar dacă acest drept este oarecum controversat în știința judiciară. Prin urmare, timpul mai lung de care a avut nevoie președintele Iohannis ne arată că el a avut dubii serioase privind corectitudinea deciziei Curții Constituționale. Dar dacă nu ar fi respectat acest verdict ar fi declanșat fără îndoială o criză de stat. Caz în care ar fi existat pericolul unor escaladări și mai mari ale tensiunilor.

Interviu realizat de Medana Weident