1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
SocietateGlobal

Gripa aviară la nurci, pericol pentru oameni?

7 februarie 2023

Un focar de gripă aviară într-o fermă spaniolă de nurci îi alarmează pe oamenii de știință. Virusul s-ar putea adapta la mamifere, devenind periculos și pentru oameni. Agricultura industrială revine în centrul atenției.

https://p.dw.com/p/4N94H
Nurci bolnave
Spre deosebire de cazurile din Danemarca din 2020, nu coronavirusul e responsabil de focarul din Spania, ci virusul gripei aviareImagine: Jacob Gronholt-Pedersen/REUTERS

Problemele au început în octombrie anul trecut, când mai multe nurci au fost găsite moarte la o fermă din Galiția, în nord-vestul Spaniei. Medicii veterinari au crezut inițial că de vină ar putea fi coronavirusul. Însă testele au arătat că decesele au fost provocate de virusul H5N1 al gripei aviare, înalt patogen, adică extrem de dăunător. Prin urmare au fost omorâte peste 50.000 de nurci de la fermă. Deși lucrătorii nu au fost infectați, cazul provoacă în continuare îngrijorare la nivelul oamenilor de știință.

Prin ce se remarcă focarul de gripă aviară de la ferma de nurci?

Răspândirea virusului de la păsări la alte specii nu este ceva nou. Agentul patogen care provoacă gripa aviară a fost descoperit nu o dată la mamifere, cum ar fi ratonii, vulpile sau focile. Acestea au fost însă cazuri izolate, la fel și situațiile în care oamenii înșiși s-au infectat cu acest virus.

Tim Harder, de la Friedrich-Loeffler-Institut (FLI) - Institutul Federal de Cercetare pentru Sănătatea Animalelor, a explicat pentru Deutsche Welle că, în cazurile cunoscute până în prezent, atât animalele cât și oamenii, au fost infectați prin excreții de la păsări infectate sau de la cadavrele acestora.

Crescătorie de nurci în Danemarca, la Jutland
În fermele de nurci, animalele sunt de obicei ținute înghesuiteImagine: Mads Claus Rasmussen/AP Photo/picture-alliance

"Spre deosebire de aceste infecții unice, în cazul nurcii, virusul ar fi putut fi transmis de la nurcă la nurcă, ceea ce reprezintă o evoluție nouă. În fermele de nurci, animalele sunt ținute în număr mare, în spații strâmte, ceea ce favorizează apariția infecțiilor la mamiferele foarte sensibile”, a explicat Harder, care conduce Laboratorul Național de Referință pentru gripa aviară.

De altfel, cercetătorii au detectat mutații ale agentului patogen la nurci. "Una dintre mutații face ca virusul să se poată reproduce mai bine la mamifere", explică Harder. Aceasta, spune el, ar putea fi prima adaptare la nurcă și, prin urmare, la mamifere. "Evoluția este incredibil de îngrijorătoare", scrie Tom Peacock, virusolog la Imperial College din Londra, în revista științifică "Science". Expertul se teme că acesta este "un mecanism clar prin care poate izbucni o pandemie H5".

Va deveni gripa aviară o nouă pandemie?

Până în prezent, multe dintre cazurile în care oamenii au contractat virusul H5N1 prin contactul cu păsările au fost ușoare. Cu toate acestea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din cele 868 de cazuri cunoscute de infecție cu H5N1 la oameni în întreaga lume între 2003 și 25 noiembrie 2022, 457 au fost fatale. Totuși, OMS "pe baza informațiilor disponibile, apreciază riscul pe care îl prezintă virusul pentru populația generală drept scăzut, iar pentru persoanele expuse profesional ca fiind scăzut spre moderat".

Păsări posibil bolnave
Cei care nu poartă costume de protecție să nu atingă păsările moarteImagine: Owen Humphreys/empics/picture alliance

Potrivit lui Harder, cu toate că mulți viruși înalt patogeni ai gripei aviare (HPAIV) au un potențial crescut de a da naștere la noi zoonoze (boli infecțioase care se transmit de la animale la oameni și invers), "se pare că există încă numeroase obstacole pentru o adaptare mai amplă la oameni". Cu toate acestea, "pentru a evalua posibile adaptări, virusul care a apărut la nurca din Spania trebuie cu siguranță studiat mai atent".

Cum a devenit un virus inofensiv unul periculos

Păsările acvatice sunt cunoscute de mult timp ca fiind gazde pentru virusurile gripale, amintește Wolfgang Fiedler, ornitolog la Institutul Max Planck pentru Biologie Comportamentală, pentru DW. Numai că aceste virusuri gripale inițiale erau doar slab patogene, adică nu foarte dăunătoare și nu foarte contagioase. "Animalele fie nu s-au îmbolnăvit deloc, fie boala a avut o evoluție ușoară. Probabil că fiecare rață sălbatică a avut gripă aviară cel puțin o dată în cursul vieții sale."

Dacă însă acești viruși, care sunt inofensivi pentru păsările sălbatice, ar ajunge în marile efective de păsări domestice, ar întâlni mii de indivizi asemănători și s-ar răspândi cu repeziciune. La fiecare transmitere, virusul ar putea suferi mutații.

Acest scenariu s-a adeverit, rezultatul fiind tulpinile de virus H5N1 și H5N8, extrem de contagioase. Acestea provin probabil din ferme avicole din Asia de Est, potrivit grupului de lucru științific pentru gripa aviară și păsări sălbatice înființat de Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Gripă aviară în Asia
În Asia, rațele de crescătorie au intrat în contact cu păsările sălbatice în timp ce pășteau pe câmpurile de orez și, probabil, au fost infectate cu virusul de origine al gripei aviare, pe atunci relativ inofensiv.Imagine: Gerhard Zwerger-Schoner/imageBROKER/picture alliance

Acolo, stoluri mari de rațe sunt uneori ținute în sălbăticie și conduse spre câmpurile de orez pentru a se hrăni, spune Fiedler. În acest proces, rațele de crescătorie s-au întâlnit cu păsările sălbatice și s-au infectat. Urmează apoi procesul de mutație. "Iar atunci când rațele sunt ținute împreună cu alte animale, cum ar fi porcii, virusul zburdă", spune el.

Păsările sălbatice sau industria avicolă. Cine amplifică gripa aviară

Potrivit Grupului de lucru al ONU pentru gripa aviară, focarele de gripă aviară înalt patogenă "se răspândesc, de obicei, prin comerțul cu păsări de curte contaminate, produse avicole și obiecte care au intrat în contact cu animalele". Între timp, păsările sălbatice joacă și ele un rol în răspândirea bolii, se arată în raport.

Virusul nou apărut, acum extrem de contagios, respectiv tulpinile H5N1 și H5N8, au fost la rândul lor transmise la păsările sălbatice prin intermediul păsărilor de fermă infectate, relatează Tim Harder de la FLI. Între timp, agentul patogen agresiv se transmite din ce în ce mai eficient la diferite specii de păsări sălbatice. Virușii ar putea fi apoi răspândiți pe distanțe lungi prin migrația păsărilor.

Gâşte contagioase
În populațiile mari de animale din fermele de păsări de curte, virusul gripei aviare s-a putut răspândi și a suferit mutații rapide.Imagine: Alain Pitton/NurPhoto/picture alliance

Fiedler confirmă aceste cazuri, dar subliniază că există și alte lanțuri de infecție, care nu au nimic de-a face cu migrația păsărilor. "Dacă o rață este foarte bolnavă, ea nu va mai zbura pe distanțe lungi. În această situație pot apărea infecții în imediata vecinătate. De exemplu, atunci când o gâscă sau o rață infectată se hrănește undeva și cineva duce excrementele într-un centru avicol pe tălpile pantofilor."

Ce pagube provoacă gripa aviară?

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), actuala epidemie de gripă aviară este considerată cea mai mare epidemie observată până în prezent în Europa. Între octombrie 2021 și septembrie 2022, 50 de milioane de păsări de fermă au trebuit să fie sacrificate în 37 de țări; au fost numărate peste 3.800 de detecții ale virusului HPAI la păsările sălbatice, iar numărul de cazuri neraportate este probabil mult mai mare. 

Păsări ucise
Milioane de păsări de crescătorie au murit de gripă aviară sau au fost omorâte ca măsură de precauție pentru a preveni răspândirea acesteia.Imagine: Bernd Wüstneck/dpa/picture alliance

Până în prezent, gripa aviară a apărut în principal toamna și iarna. "Mai nou, virusul circulă printre păsările sălbatice în timpul lunilor de vară", spune Tim Harder. În această perioadă, animalele se înmulțesc în colonii mari și aproape unele de celălalte, ceea ce asigură condiții ideale pentru răspândirea virusului. Au fost afectate în mod special specii precum stârcul de mare, cormoranul și gâsca de mare. "Efectele acestui fenomen vor deveni clare abia în primăvară și la începutul verii", spune expertul.

În toamnă, valul de gripă aviară a ajuns pentru prima oară și în America de Sud, precizează Harder. Printre țările afectate s-au numărat Peru, Venezuela, Ecuador și Columbia. În Honduras, numai în această săptămână au fost găsiți peste 240 de pelicani morți.

Gâscan de mare survolând
Păsările marine, cum ar fi gâscanul de mare, se înmulțesc în grupuri strâmte. Ca aici, pe insula germană Helgoland. Potrivit organizației de mediu WWF, pierderile cauzate de gripa aviară sunt enorme.Imagine: A. Trepte/blickwinkel/picture alliance

Harder spune că este îngrijorat de faptul că virusul s-ar putea răspândi din America de Sud în Antarctica, periclitând astfel populațiile de pinguini. În afară de Antarctica, numai Australia a scăpat deocamdată de epidemia de gripă aviară.

Ce protecție există împotriva gripei aviare?

După cum scrie EFSA ca răspuns la o solicitare a DW, în prezent se lucrează la prototipul unui sistem de avertizare timpurie, care să prevadă pericolul purtării virusurilor HPAI de către păsările sălbatice. Sistemul ar putea fi urmat de o rețea de supraveghere a păsărilor sălbatice la nivelul UE. De asemenea este examinată disponibilitatea vaccinurilor împotriva HPAI pentru păsările de curte și posibilele strategii de vaccinare. Rezultatele vor fi disponibile în a doua jumătate a anului.

Pelican doborât de gripă aviară în Peru
Pelicanii mor acum și ei din cauza gripei aviareImagine: Carlos Garcia Granthon/ZUMAPRESS.com/picture alliance

Deocamdată, vaccinarea împotriva gripei aviare nu este permisă în UE, motivul fiind că animalele vaccinate pot fi infectate și purtătoare ale virusului, dar fără a prezenta aproape niciun simptom. Astfel există pericolul ca un focar să nu fie recunoscut, iar virusul să se răspândească mai rapid. În plus, vaccinurile oferă adesea doar o protecție insuficientă din cauza tendinței ridicate de mutație a virusurilor, spun autoritățile. Oamenii ar trebui să se țină cât mai departe posibil de animalele care se comportă ciudat și să nu atingă cu mâinile goale animalele sălbatice găsite moarte, recomandă virusologul Harder.