1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Griji întemeiate

Petre Iancu5 aprilie 2007

In timp ce titlurile ziarelor germane anunţă cu litere de-o şchioapă „eliberarea marinarilor britanici”, unele din cele mai importante cotidiane abordează cu îngrijorare şi situaţia politică din România.

https://p.dw.com/p/B0xp
Parlamentul României a votat noul cabinet
Parlamentul României a votat noul cabinetImagine: picture-alliance/ dpa

Atît ziarul berlinez Die Welt cît şi Sueddeutsche Zeitung din Muenchen analizează critic componenţa noului cabinet de la Bucureşti, insistînd la unison asupra celei mai controversate decizii a premierului Tăriceanu şi a noii sale coaliţii, tolerate de PSD: înlocuirea ministrului justiţiei, Monica Macovei.

Citîndu-i pe analiştii politici, Die Welt relevă că observatorii îl consideră pe candidatul lui Tăriceanu antipodul Monicăi Macovei, în materie de reformă a justiţiei. In ziar citim: „Candidatul lui Tăriceanu pentru portofoliul justiţiei a stîrnit lipsă de înţelegere, întrucît trece drept antiteza predecesoarei sale. In timp ce Macovei şi-a binemeritat respectul pe care şi l-a dobîndit în special pe plan european pentru reformarea sistemului justiţiei, succesorul ei mizează pe înnoiri...care nu se orientează în funcţie de dorinţa de a mulţumi Bruxellesul.

Reforme mai facem?

Die Welt notează în continuare: „Îngrijorarea UE că România va face o treabă de mîntuială în domeniul reformelor pe care s-a angajat să le transpună nu e deci tocmai neîntemeiată”.

Din articol reiese şi discrepanţa majoră între susţinerea de care se bucură noul cabinet în parlament şi sondajele de opinie relevînd „rezultatele de vis” al Partidului Democrat, ce contrastează cu analizele anunţînd „un viitor cenuşiu pentru liberali”. In fine, ziarul conservator german reliefează, că „noii alianţe (PNL-UDMR tolerată de PSD) îi lipseşte complet viziunea politică postaderare, unii miniştri admiţîndu-şi încă înainte de a-şi prelua funcţia competenţa limitată”.

Iar Sueddeutsche Zeitung scoate în evidenţă posibilitatea suspendării preşedintelui Băsescu, stăruind asupra eventualităţii ca prerogativele şefului statului să fie preluate de „Nicolae Văcăriu, un preşedinte al senatului care reprezintă aripa comunistă a PSD nutrind simpatii ultranaţionaliste”.

Ahmadinejad şi eliberarea soldaţilor britanici

Die Welt se ocupă şi de eliberarea marinarilor britanici luaţi ostateci de iranieni, subliniind că liderul de la Teheran, Ahmadinedjad s-a folosit de prilejul declaraţiei anunţînd punerea lor în libertate „spre a se prezenta ca mîntuitor şi acuzator al liberalismului occidental, care, potrivit preşedintelui iranian şi-ar fi trădat umanismul. Dar”, mai scrie ziarul, „preşedintele (Iranului) n-a explicat ce valori morale s-au situat îndărătul tratamentului inuman aplicat prizonierilor săi, de care s-a abuzat în scopuri propagandistice, ostatecii fiind siliţi să depună mărturii mincinoase”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că decizia eliberării lor nu i-a aparţinut de bună seamă lui Ahmadinedjad, ci adevăratului lider iranian, care este aiatolahul Kamanei. Ziarul discerne diferenţe în duritatea diverselor facţiuni ale conducerii fundamentalist-islamice a Iranului.

In timp ce unii analişti speculează pe marginea cauzelor soluţionării diplomatice a conflictului reliefînd, precum elveţianul Neue Zuercher Zeitung, că nici una din părţi n-a avut interesul să escaladeze litigiul, alţii scot în evidenţă fundalul divergenţelor. Rhein-Neckar-Zeitung subliniază că „pirateria diplomatică a Teheranului relevă ce ne rezervă viitorul din partea unui Iran nuclearizat.

Ahamdindejad va ignora şi pe viitor cutumele internaţionale. Motiv pentru care Consiliul de Securitate ONU trebuie să facă totul pentru a împiedica odată pentru totdeauna transpunerea planurilor atomice ale Iranului”.