Grecia: Refugiaţii trebuie respinşi cu orice preţ | Europa | DW | 18.09.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Grecia: Refugiaţii trebuie respinşi cu orice preţ

Grecia extinde un gard la graniţa cu Turcia pentru a-i ţine la distanţă pe refugiaţi şi după venirea la putere a talibanilor în Afganistan. Cea mai eficientă armă a Atenei împotriva migranţilor este lipsa transparenţei. 

Grăniceri eleni la graniţa eleno-turcă

Grăniceri eleni la graniţa eleno-turcă

Râul Evros (Mariţa) marchează graniţa terestră dintre Grecia şi Turcia. Râul şi afluenţii săi irigă pământul transformând regiunea într-una din cele mai rodnice din Grecia. Dealuri înverzite şi păduri de foioase se înşiră pe ambele părţi ale acestui segment al graniţei externe a UE. 

"Refugiaţi sunt în trecere pe aici de când mă ştiu", povesteşte pentru DW agricultorul Fotis Chantzis. În timp ce migranţii tranzitează regiunea în drumul lor spre vestul Europei, mulţi localnici au întors spatele regiunii Evros în ultimele decenii. Chantzis, în vârstă de 36 de ani, este unul din puţinii care au decis să rămână. "Aceasta este cea mai abandonată regiune a Greciei", spune el. În ciuda condiţiilor ideale pentru agricultură, localnicii se confruntă cu dificultăţi de ordin economic. "Aici a fost închisă o fabrică de zahăr, care era foarte importantă pentru oamenii din zonă."

Graniţa terestră eleno-turcă este întărită pe alocuri printr-un gard

Graniţa terestră eleno-turcă este întărită pe alocuri printr-un gard

În plus, concurenţa globală pune în pericol existenţa fermierilor locali. Dar, în ciuda numeroaselor probleme cu care se confruntă oamenii din zona Evros, guvernul central de la Atena este preocupat numai de securizarea graniţei terestre eleno-turce, astfel încât refugiaţii să nu poată să pătrundă în ţară, chiar şi după venirea la putere a talibanilor în Afganistan.

Graniţa trece direct prin spatele dealului pe care se află satul şi gospodăria lui Chantzis. Nenumărate case părăsite demonstrează dificultăţile economice existente pe malul elen al râului. În locul tractoarelor şi combinelor se văd numai vehicule de teren ale armatei. Râul a fost declarat  zonă militarizată şi majoritatea oamenilor nu au acces acolo. Cine încearcă să filmeze sau să vadă cu proprii ochi situaţia de la faţa locului riscă să fie acuzat de spionaj. 

Urmele refugiaţilor 

Dar, în ciuda măsurilor severe de siguranţă, refugiaţii reuşesc din când în când să traverseze graniţa, chiar dacă numărul lor pare să se fi redus în ultimele săptămâni. Cine se plimbă prin pădurile din apropierea graniţei găseşte rucsacuri, corturi, sticle goale de apă şi ambalaje de ciocolată, adesea cu inscripţii în limba turcă. "Ei dorm în pădure după ce au reuşit să traverseze râul şi a doua zi pornesc mai departe", a explicat Chantzis. Dificultăţile economice cu care se confruntă localnicii îi fac să fie xenofobi, a adăugat el, "deşi refugiaţii doar tranzitează regiunea, fără a provoca pagube."

Rucsac abandonat într-o pădure din zona Evros

Rucsac abandonat într-o pădure din zona Evros

La întrebarea cât de mulţi refugiaţi reuşesc în prezent să traverseze graniţa, alţi localnici dau răspunsuri diferite. Mulţi din cei care vorbesc despre "lathrometanastes", adică "imigranţi ilegali", afirmă că astfel de traversări au loc zilnic, iar refugiaţii trec prin sate şi fură legume şi fructe din grădini şi de pe câmp. Alţii consideră că numărul lor e în scădere. "De multă vreme nu am mai văzut refugiaţi", a declarat o chelneriţă din satul Praggi, deoarece "ei evită străzile principale şi drumurile fiindcă se tem de poliţie."

Paza frontierei în dauna drepturilor omului 

În răstimp, mass media locale susţin că numeroşi refugiaţi afgani au reuşit deja la sfârşitul lunii august să traverseze graniţa de pe Evros. Ele au difuzat materiale video în care se văd grupuri numeroase, inclusiv familii cu copii, care străbat pădurile şi câmpurile. Dar nu spun de când datează acele imagini. Mesajul transmis astfel publicului este următorul: imigranţi clandestini ne iau cu asalt ţara şi sunt în drum spre oraşele noastre. 

Imagine de la graniţa turco-eleno-bulgară

Imagine de la graniţa turco-eleno-bulgară

La 400 de kilometri depărtare de râu se află oraşul Salonic, cel de-al doilea, ca mărime, din Grecia. Majoritatea refugiaţilor care traversează graniţa la Evros trec prin oraş, afirmă Hope Barker, colaboratoare a Border Violence Monitoring Network. În reacţie la revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, autorităţile elene au reluat lucrările de extindere a gardului de la graniţa pe Evros, pentru a le îngreuna refugiaţilor traversarea.

Gardul face traversarea mai riscantă 

Dar oamenii încearcă şi aşa să treacă graniţa. "Întărirea graniţelor nu face decât să sporească riscul la care se expun cei care încearcă să o traverseze. Aceasta înseamnă şi că au nevoie de călăuze, care adesea îi exploatează pe refugiaţi", a declarat Barker pentru DW. Zecile de refugiaţi care, potrivit mass media locale, ar fi traversat graniţa nu au ajuns niciodată la Salonic, a mai adăugat ea. De aceea activista se îndoieşte că materialul video difuzat este autentic. Ea confirmă că numeroşi afgani au fugit din ţara lor, dar va mai dura un timp până când aceştia vor ajunge la graniţa elenă.

Britanica Hope Barker îi ajută pe refugiaţii ajunşi în Grecia

Britanica Hope Barker îi ajută pe refugiaţii ajunşi în Grecia

De îndată ce migranţii ajung la Evros după o dificilă traversare a Iranului şi Turciei, ei se confruntă cu primejdii suplimentare, avertizează Barker. "În încercarea de a trece graniţa în Grecia, oamenii dau peste militari eleni, colaboratori ai Frontex, oameni neidentificaţi care poartă mască, închisori neoficiale etc. Toate aceste elemente merg mână în mână pentru a impune un regim foarte bine pus la punct de respingere a refugiaţilor, de retrimitere a lor în Turcia", a explicat ea. 

"Grecia nu-şi va schimba politica privind migraţia"

Toate aceste informaţii se bazează pe numeroase relatări ale refugiaţilor, pe care Border Violence Monitoring Network le-a cules în ultimii ani. Autorităţile elene fac imposibilă studierea situaţiei la faţa locului, în apropierea graniţei externe a UE. "În condiţiile în care nu permit cercetătorilor, colaboratorilor diverselor organizaţii neguvernamentale, activiştilor pentru drepturile omului şi jurnaliştilor accesul în zonă, autorităţile pot face tot ce vor", a mai subliniat Barker.

Graniţa de pe Evros este zonă militarizată

Graniţa de pe Evros este zonă militarizată

Ministrul elen pentru Migraţie, Notis Mitarakis, respinge orice acuzaţie de retrimitere a refugiaţilor în Turcia şi de încălcare a drepturilor omului. În prima sa declaraţie după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, el a afirmat: "Grecia nu-şi va schimba politica dură dar echitabilă privind migraţia." Responsabilul se laudă pe platformele de socializare cu reducerea continuă a numărului celor care reuşesc să pătrundă în Grecia pe mare şi pe uscat şi cu diminuarea cererilor de azil depuse în taberele pentru refugiaţi. De curând el a declarat drept încheiată criza migranţilor în Grecia. 

UE solicită mai multă transparenţă

Hope Barker vede însă lucrurile diferit. Mai puţine sosiri în ţară înseamnă mai multe respingeri ilegale în Turcia şi mai puţini refugiaţi în tabere nu înseamnă că numărul lor s-ar fi redus în ţară. "Partidul de guvernământ Nea Demokratia a făcut presiuni continuu în vederea reducerii sprijinului acordat refugiaţilor cărora li s-a recunoscut acest statut", a afirmat ea. "Aceasta a făcut ca numărul celor din tabere să scadă, şi să crească numărul celor aflaţi în stradă." Barker a declarat de asemenea că nu crede ce spun statisticile oficiale elene.

UE, care a acordat din 2017 miliarde Greciei pentru a face faţă crizei migraţiei, ezită să avertizeze formal Grecia pentru respingerea ilegală a refugiaţilor la graniţă şi pentru alte încălcări ale drepturilor omului. Dar treptat şi Bruxelles-ul începe să solicite din partea Atenei mai multă transparenţă. Recent, când Grecia a solicitat alte 16 milioane de euro pentru Paza sa de Coastă, Bruxelles-ul a cerut înfiinţarea unui aparat independent de supraveghere. ONG-urile cer de ani de zile un astfel de aparat, care să garanteze mai multă transparenţă la graniţele terestre şi maritime ale Greciei şi respectarea drepturilor celor aflaţi în căutare de azil.