Grecia: Tineretul nu mai are încredere în marile partide

Jucărioara pentru pisici pe care un client o cumpără la Salonic din magazinul lui Petros Xilurghidis costă 4,50 euro. "După ce scad preţul de achiziţie şi toate impozitele îmi rămân poate 50 de cenţi. Statul câştigă mai mult la jucăria asta decât câştig eu", spune cu năduf bărbatul în vârstă de 36 de ani.

Nu are nimic împotriva plăţii impozitelor, dar în viaţa de zi cu zi nu vede că taxele sunt investite spre binele cetăţenilor, consideră el. Sănătatea, educaţia, infrastructura - în toate domeniile importante ale vieţii cotidiene lipsesc banii.

Pe 21 mai 2023, când cetăţenii eleni cu drept de vot sunt chemaţi la urne, Petros s-a decis să rămână acasă. Analizând scena politică din Grecia, el a ajuns la concluzia că nu are cu cine vota. "Indiferent de guvernul care se află la putere, nu se va schimba nimic esenţial. Auzim mereu discursuri măreţe, dar nimic nu se schimbă. Ni s-a spus: să ieşim din programele de austeritate (în timpul crizei financiare - n. red.), şi nu s-a întâmplat nimic. Ni s-a spus: să dispară acest sistem de impozit imobiliar, şi iarăşi nu s-a întâmplat nimic".

Alegerile nu mai au între timp nicio legătură cu sprijinirea unei alternative pentru viitor. Lumea merge la vot doar pentru a sancţiona partidul aflat la putere. Politicieni străini de realitatea cu care se confruntă oamenii ţin hăţurile în mână. "Ei strigă 'dreptate'. Dar unde există aşa ceva? Mă şi enervez. Au fost atât de multe scandaluri în ultima vreme, şi nu s-a întâmplat nimic. Sunt furios din pricina modului în care cei de la putere tratează chestiunile importante. Ei sunt preocupaţi în primul rând de avantajele personale", spune Xilurghidis.

El a declarat de asemenea că este furios pe oamenii care îi aleg şi îi sprijină mereu pe aceiaşi politicieni. În timp ce potentaţii se îmbogăţesc eludând fiscul, oamenii ca el trebuie să fie foarte atenţi cum cheltuie fiecare cent.

În acelaşi timp, niciun politician nu vrea să preia răspunderea pentru ceea ce se întâmplă sub ochii tuturora: "Guvernul a ordonat serviciilor secrete să supravegheze opoziţia. Şi toţi spun că sunt nevinovaţi. Este ca şi cum în magazinul meu s-ar întâmpla ceva greşit şi eu aş declina orice răspundere. Chiar dacă aş face asta, problema din magazinul meu ar rămâne".

Sunt o alternativă partidele mici?

În timp ce partidul conservator al premierului în funcţie Kyriakos Mitsotakis şi alianţa de stânga a fostului premier Alexis Tsipras se luptă pentru voturile tineretului, acesta caută alternative în rândul partidelor mai mici. Unul dintre ele este MeRa25, condus de fostul ministru de Finanţe Yanis Varoufakis.

Această formaţiune a reuşit să treacă deja la alegerile din 2019 pragul electoral. De atunci are nouă deputaţi în Parlamentul de la Atena. În sondajele actuale este creditată cu patru la sută, cu puţin peste cele 3,4 la sută din voturi, câştigate în urmă cu patru ani. În rândul tinerilor cu vârste între 17 şi 29 de ani, intenţia de vot este considerabil mai mare, ajungând la 8,6  procente.

Recent, la un sfârşit de săptămână, l-am întâlnit la Atena, în cartierul boem Gazi, pe studentul la drept Ghiorghos Panagopulos, în vârstă de 24 de ani, la un stand electoral al MeRa25. Pentru el boicotarea alegerilor, în semn de protest faţă de starea actuală în care se află ţara, nu constituie o alternativă.

"Cred că instituţiile şi procesele democratice trebuie să fie sprijinite fiindcă numai astfel se poate întări democraţia, în aşa fel încât oamenii tineri să fie şi ei măcar parţial auziţi". Este important pentru a se putea merge pe un drum politic nou, pentru a se asigura perspective şi pentru schimbarea în bine a vieţii oamenilor, a adăugat el.

Tinerii au alte valori

Panagopulos nu este mulţumit de prestaţia premierului Kyriakos Mitsotakis. La fel ca numeroşi alţi tineri el critică aspecte cum ar fi violenţa disproporţionată a forţelor de poliţie împotriva demonstranţilor sau ascultările în masă, care vara trecută au pus guvernul sub presiune, mai ales în străinătate. El este convins că partidele mici, cum este MeRa25, ar putea împreună să reamestece cărţile jocului politic, impunând pe agendă interesele tineretului. "Cea mai mare problemă a noastră este lipsa perspectivelor. Noi beneficiem de o educaţie bună, dar la terminarea studiilor mulţi dintre noi nu au încotro şi trebuie să plece din ţară în căutarea unui loc de muncă".

În timp ce toate grupele de vârstă se confruntă cu probleme financiare, tinerii sunt foarte nemulţumiţi de probleme cunoscute, cum ar fi corupţia financiară şi politică, a explicat Nick Malkutzis. El este membru fondator al institutului Macropolis, de analiză a politicii elene, şi observă între altele comportamentul politic al tineretului. Noua generaţie revendică obligaţia de a da socoteală şi transparenţă. Tinerii sunt dezamăgiţi de responsabilii politici. "În rândul tineretului încrederea în partidele mari şi în politicienii de pe prima scenă a ţării este foarte redusă. Aceasta îi împinge către marginile sistemului politic".

Alegeri fără speranţă

Pentru Malkutzis nu-i de mirare că electoratul tânăr se îndreaptă spre partide cum este MeRa25, de stânga, mai ales după gravul accident feroviar de la Larissa, soldat cu moartea a 57 de persoane, între care mulţi tineri. Dar şi partidele de dreapta au profitatde acea catastrofă.

Cu toate acestea, nu se poate vorbi de o radicalizare de dreapta a tineretului, a declarat Lukia Kotronaki pentru DW.  Ea este expertă în cadrul institutului de studii politice al Universităţii Panteion din Atena şi a realizat un studiu privind comportamentul politic al tinerilor cu vârste cuprinse între 17 şi 34 de ani, în toiul valului de proteste care a zguduit ţara după catastrofa feroviară. Rezultatele arată o generaţie tânără cu impulsuri democratice, dar fără încredere în sistem.

Rezultatele studiului demonstrează şi o neîncredere crescândă în instituţiile statului. 75,4 la sută din tinerii chestionaţi au spus că nu au încredere în guvernele în funcţie şi 88,5 la sută dintre ei au subliniat că nu au încredere în partidele politice. În general, tinerii se identifică mai degrabă cu valori de stânga decât cu cele de dreapta sau conservatoare, a explicat Kotronaki. Cu toate acestea, "majoritatea tinerilor au de gând să meargă la vot, chiar dacă nu au prea mari aşteptări". Participarea lor nu înseamnă că sunt şi de acord cu ceea ce se petrece în ţară.