1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Grecia: În portul din Pireu, China este șeful

27 octombrie 2022

Din 2016, compania maritimă chinezească Cosco deţine pachetul majoritar în portul din Pireu. Deşi străinii controlează acum portul, nu există nicio dezbatere publică pe marginea riscurilor unei astfel de dependenţe.

https://p.dw.com/p/4IlL6
Portul din Pireu
Portul din PireuImagine: Lefteris Partsalis/Xinhua/picture alliance

Dezbaterea aprinsă din ultimele zile din Germania provocată de participarea companiei chineze de stat Cosco la acţiunile din portul Hamburg sunt privite cu prea puţină acceptanţă în Grecia. Din 2011, statul elen, sub presiunea crizei datoriilor şi a Troicăi, a vândut mai toate porturile şi aeroporturile unor companii străine. În 2016, guvernul de la Atena consimţea ca armatorii chinezi de la Cosco să preia controlul a două treimi din acţiunile portului Pireu.

Până acum, guvernul Greciei este mulţumit de activitatea Cosco în cel mai mare port al ţării. "Investiţiile chinezilor în Pireu sunt avantajoase pentru ambele ţări", spunea premierul Kyriakos Mitsotakis la prima întâlnire la vârf a celor 17 state din Europa Centrală şi de Est, pe 9 septembrie 2021. Preşedintele Chinei, Xi Jingping, descria investiţia Cosco în Pireu ca fiind "un proiect exemplar". El însuşi a descoperit portul încă din 2019, Xi considerând Pireul ca fiind "un punct important pentru legăturile rapide terestre şi maritime dintre China şi Europa, ca şi pentru conectarea Asiei şi Europei".

Chinezii chiar au modernizat portul: între timp, Pireu este cel mai mare port din estul Mediteranei şi al şaptelea ca dimensiune din Europa. Locurile de muncă sunt sigure, condiţiile de lucru nici mai bune, dar nici mai rele decât în alte companii din Grecia. Cosco acţionează pe baza legislaţiei muncii din Grecia iar compania este verificată, cel puţin teoretic, de autorităţile locale, chiar dacă astfel de controale au loc rar.

Şi totuşi, sindicatele din Pireu reclamă condiţiile de lucru şi insistă asupra mai multor măsuri de siguranţă, mai ales după ce un angajat şi-a pierdut viaţa anul trecut, în urma unui accident de muncă. Cosco, ca de altfel majoritatea angajatorilor din Grecia, nu resimte vreo presiune sporită din partea autorităţilor elene.

Punct fierbinte pentru produse din China

Xi Jinping în vizită la portul din Pireu
Xi Jinping în vizită la portul din PireuImagine: Li Xueren/Xinhua/picture alliance

De când Cosco a investit în portul din Pireu, navele companiilor chinezeşti aduc tot mai multe produse aici, portul devenind un punct important în Marea Mediterană. Ceea ce nu reprezintă nicio problemă pentru restul porturilor din Grecia, pentru că ele nu concurează cu Pireu. Alte puncte de transport din sudul Mării Mediterane reclamă însă pierderea importanţei şi scăderea cifrei de afaceri.

Este, aşadar, investiţia chinezilor în Pireu o poveste de succes? Doar dacă nu există nicio viziune şi niciun ban pentru o politică maritimă naţională, spune Kostas Chlomoudis, profesor de studii maritime la Universitatea Pireu. În dialog cu DW, el explică cum modelul implicării firmelor private în acţiunile porturilor nu are nimic în comun cu realitatea din Grecia. În UE, un doc este concesionat pentru o anumită perioadă de timp unei companii private şi deseori există mai multe firme concurente care folosesc acelaşi terminal pentru containere. În Grecia, situaţia se prezintă complet diferit.

Pireu nu este Hamburg

În cazul portului Pireu, pachetul majoritar de acţiuni, iniţial 51 la sută, apoi 67 la sută, a fost vândut chinezilor de la Cosco. Armatorii de la Cosco pot decide unilateral viitorul portului. Cosco controlează toate docurile şi toate terminalele. "Vânzarea portului Pireu chinezilor de la Cosco a fost, prin modul în care s-a desfăşurat tranzacţia, o greşeală tragică", spune Chlomoudis. Pireu este acum, spre deosebire de Hamburg, direct dependent de un alt stat, respectiv de China.

Grecia Portul Alexandroupolis
Portul Alexandroupolis din nordul GrecieiImagine: Nicolas Economou/NurPhoto/picture alliance

La aceasta se mai adaugă şi privatizarea unui alt important port din nordul Greciei, cel din Alexandroupolis. Foarte probabil că acolo controlul va fi preluat de SUA. Încă de pe acum, portul este un important punct de transport pentru livrările de armament din SUA. Astfel încât infrastructuri extrem de importante din punct de vedere geostrategic pentru UE sunt controlate de state terţe, mai critică situaţia profesorul Chlomoudis.

Bruxellesul ar trebui să intervină

Profesorul din Pireu este sigur că se impun reguli clare, care să fie introduse în contractele de concesiune, pentru a nu periclita siguranţa naţională şi nici siguranţa europeană. Prevederile pentru infrastructuri de importanţă geostrategică trebuie să fie unitare la nivel comunitar. Condiţiile trebuie să fie similare pentru toate porturile din Rotterdam, Hamburg şi Pireu.

"Avem nevoie de o politică europeană comună", spune Chlomoudis. "Comisia trebuie să considere discuţiile pe marginea problemei din Germania ca şansă pentru a prezenta un cadru european comun pentru protejarea intereselor europene în relaţiile cu state terţe".

Reţeta privatizării

Portul Hamburg navă Cosco
Un transportator de la Cosco în portul din HamburgImagine: Hauke-Christian Dittrich/picture alliance

Trebuie amintit că, la începutul acestui secol, în Europa nu există decât o reţetă magică unică pentru rezolvarea problemelor economice: privatizarea infrastructurii. Se vinde tot: porturi, aeroporturi, companii de alimentare cu apă şi energie electrică. Ceea ce a fost valabil şi pentru Grecia, care era însetată după investiţii.

Chinezii au fost primii care s-au interesat atât de portul din Pireu, cât şi de cel din Salonic. Atunci însă angajaţii s-au apărat cu succes împotriva preluării. De abia în anul 2009, guvernul de la acel moment, condus de Kostas Karamanlis, reuşea să închirieze chinezilor de la Cosco un terminal de containere în portul din Pireu.

A urmat apoi criza datoriilor publice din 2010. Una din condiţiile impuse de Troica formată din UE, BCE şi FMI pentru a salva economia elenă a fost vânzarea proprietăţilor de stat. Aşa a obţinut Cosco majoritatea acţiunilor în portul Pireu, fiind singurii interesaţi să investească.

Presiunea pentru privatizare a dus şi la preluarea de către germanii de la Fraport a 14 aeroporturi greceşti, printre ele şi cel din Salonic. Fraport poate decide acum în care aeroport se investeşte şi în care nu. Statul elen nu mai are niciun cuvânt de spus. Dar, spre deosebire de investitorii americani sau chinezi, Fraport este o companie germană şi comunitară şi nu o firmă care să reprezinte un pericol geopolitic.

Kaki Bali
Kaki Bali Corespondentă DW la Atena.