1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germanii se simt în siguranţă

6 ianuarie 2017

În ciuda ameninţării teroriste, trei sferturi dintre germani nu se lasă intimidaţi - arată un recent sondaj de opinie. De asemenea, o autoritate aspru criticată în ultima perioadă se bucură de încrederea populaţiei.

https://p.dw.com/p/2VOTK
Symbolbild Polizei Deutschland
Imagine: picture alliance/rtn - radio tele nord

În vreme ce partidele politice din Germania se întrec în propuneri şi cereri mai mult sau mai puţin noi privind securitatea, reacţia majorităţii germanilor la ameninţarea teroristă este destul de relaxată. Conform celui mai nou studiu al Institutului pentru sondarea opiniei publice "Infratest", 73% dintre germanii chestionaţi se simt "mai degrabă în siguranţă", iar 26% dintre participanţi "mai degrabă nesiguri". Sondajul a fost realizat la cererea postului tv ARD şi a publicaţiei "Die Welt" la două săptămâni de la atentatul terorist comis într-un târg de Crăciun din Berlin, incident soldat cu 12 morţi şi 50 de răniţi.      

Analizat din perspectiva simpatiei faţă de o formaţiune politică, sentimentul de siguranţă s-a dovedit a fi aproape absolut printre susţinătorii stângii: 96% dintre respondenţi au declarat că se simt "mai degrabă siguri". La fel de calmi s-au arătat şi potenţialii alegători ai ecologiştilor (92%) urmaţi de cei ai liberalilor (89%). Mai puţin siguri au declarat că se simt simpatizanţii social-democraţilor (78%) şi cei ai partidelor conservatoare CDU/CSU (77%). Doar fiecare al treilea alegător al partidului populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se simte într-o oarecare măsură în siguranţă (34%), indică rezultatele sondajului. 

În general germanii par ai fi mai puţin speriaţi decât presupun mulţi dintre politicienii de la Berlin. Acest aspect se poate constata lesne din opinia populaţiei privind ameninţarea teroristă. Gradul de acceptanţă privind sporirea supravegherii video a scăzut. De asemenea şi vigilenţa faţă de persoanele sau obiectele suspecte s-a diminuat. Iar în ciuda criticilor la adresa forţelor pentru menţinerea securităţii, după atacul comis în preajma Crăciunului la Berlin, tot mai mulţi germani consideră că ţara este bine apărată în faţa ameninţării teroriste. Încrederea în instituţiile statului

Infografik Umfrage Infratest Dimap Januar 2017
Cât de mare este încrederea în instituţii?Variante de răspuns: foarte mare/mare/mică/inexistentăInstituţii: Poliţie, Guvern, Servicii Secrete

Remarcabilă în sondaj este poziţia unei autorităţi care la cumpăna dintre ani a declanşat o amplă dezbatere privind rasismul: Poliţia germană. Pe fondul agresiunilor sexuale petrecute acum un an în noaptea de Revelion în oraşul Köln şi al incidentelor din alte oraşe, Poliţia a fost supusă unor masive presiuni şi reproşuri anul trecut. Şi, totuşi, încrederea populaţiei în apărătorii ordinii publice este copleşitoare. 88% dintre respondenţi spun că au încredere "mare" şi "foarte mare" în Poliţie. În schimb, încrederea populaţiei în serviciile secrete (Oficiul pentru protejarea Constituţiei şi Serviciul federal de Informaţii BND) este "mai mică" (44%) sau chiar inexistentă (10%) - au declarat peste jumătate dintre participanţii la sondaj.

Pe marginea motivelor se pot face doar speculaţii. Foarte probabil imaginea serviciilor secrete încă mai este afectată de rolul acestora în activitatea grupului terorist Subterana Naţional-Socialistă (NSU). Sau de implicarea serviciilor secrete germane în scandalul de spionaj NSA (Agenţia Naţională de Securitate a SUA). O slabă consolare pentru Guvernul de la Berlin ar fi creşterea cu 6% a încrederii populaţiei în actualul cabinet (54%).

Situaţia refugiaţilor - cel mai important subiect pentru germani

Din punctul de vedere al electoratului german, securitatea internă şi apărarea în faţa ameninţării teroriste ar fi a doua temă ca importanţă de care Guvernul ar trebui să fie preocupat. Fiecare al zecelea german (11%) este de această părere. Pentru majoritatea respondenţilor prioritate are situaţia refugiaţilor. 4 din 10 germani cu drept de vot (40%) consideră că acest subiect ar trebui tratat cu prioritate. Teama faţă de sporirea criminalităţii a crescut cu 3 procente, ajungând la 62%, iar cea faţă de concurenţa de pe piaţa muncii este de 18%, înregistrând o scădere de 10 puncte procentuale. 

Comparativ cu tendinţele înregistrate în luna decembrie 2016, CDU/CSU şi formaţiunea populistă de dreapta AfD au crescut în sondaje. În aşa-numitul "sondaj de duminică" ("Ce partid aţi alege dacă duminica viitoare ar fi alegeri?") ambele partide au câştigat câte 2 procente. Social-democraţii (SPD) şi ecologiştii (Die Grünen) au scăzut în preferinţele electoratului, în timp ce Partidul Stângii (Die Linke) şi liberalii (FDP) se menţin pe aceeaşi poziţie cu 9%, respectiv 5%.

Infografik Deutschlandtrend Sonntagsfrage deutsch Januar 2017
Dacă duminică ar fi alegeri aţi vota pentru...

O majoritate proprie sigură ar avea numai marea coaliţie

Teoretic, posibilă ar fi o continuitate a marii coaliţii CDU/CSU (37%) și SPD (20%). Însă niciuna dintre tabere nu reuşeşte să câştige mai multă simpatie. O alianţă negru-verde ar fi posibilă numai în cazul în care liberalii din FDP n-ar trece pragul de 5%. Iar cu doar 38% din susţinerea electoratului, o alianţă roşu-roşu-verde ar fi mult prea departe de o majoritate proprie. Şi fiindcă AfD nu intră în discuţie, ca posibil partener, pentru niciun alt partid din Germania, ar fi posibilă formarea unei alianţe tripartite din Uniunea CDU/CSU, SPD şi Verzii ecologiști.

O asemenea coaliție se află la conducerea landului Saxonia Anhaltină din 2016. Tot anul trecut, de data aceasta în landul Renania Palatinat, s-au instalat împreună la guvernare social-democraţii, liberalii şi ecologiştii. La nivel federal cele două variante ar fi o premieră absolută. Însă cum cele două mari tabere politice vor avea oricum majoritate proprie, în cazul menţinerii coaliţiei nu vor trebui să se gândească şi la un al treilea partener de guvernare.

Deşi până la alegerile parlamentare din luna septembrie ar mai fi destul timp, partidele din Germania au trecut la acţiune. Cancelara Angela Merkel şi-a anunţat deja candidatura. SPD îşi va prezenta oficial candidatul la sfârşitul lunii ianuarie, deşi este aproape sigur că şeful formaţiunii, ministrul federal al Economiei și vice-cancelarul Sigmar Gabriel, va deveni contracandidatul doamnei Merkel.

Germanii se aşteaptă la o campanie electorală agresivă

Verzii îşi votează principalii candidaţi, reprezentanţii Stângii i-au nominalizat deja. Iar liberalii îşi trimit liderul, pe Christian Lindner, în Bundestag. O scenă pe care populiştii din AfD ar putea păşi pentru prima dată, în frunte cu şefa formaţiunii Frauke Petry - conform celor 15% în preferinţele electoratului pe care le indică un recent sondaj de opinie.  

Dincolo de graniţele partidelor politice din Germania tonul a devenit mai aspru. După lupta cu noroi din campania electorală de peste ocean şi pe fondul speculaţiilor privind posibila influenţare a alegerilor pentru Bundestag prin lansarea unor ştiri-fantomă, majoritatea germanilor se aşteaptă la o campanie agresivă. 

Autor: Marcel Fürstenau / Claudia Ştefan