Germania vrea să salveze pactul UE-Turcia vizând refugiaţii | Global | DW | 03.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Germania vrea să salveze pactul UE-Turcia vizând refugiaţii

Pactul UE-Turcia privind refugiaţii şchioapătă. De aceea ministrul german de Interne vizitează Ankara şi Atena. Miza turneului este explozia numărului de refugiaţi, tabere greceşti arhipline şi foarte mulţi bani.

Refugiaţi pe insula elenă Lesbos

Refugiaţi în tabăra Moria de pe insula elenă Lesbos

Ministrul german de Interne, Horst Seehofer, este îngrijorat că tot mai mulţi refugiaţi ajung prin Marea Egee pe insule greceşti. "Anul 2015 nu are voie să se repete", a declarat Seehofer în ajunul vizitelor sale în Turcia şi Grecia. Politicianul creştin-social bavarez este însoţit în turneu de omologul său francez, Christophe Castaner, şi de comisarul UE pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos.

Pe agenda vizitei în capitala Turciei se află discuţii cu ministrul de Interne Süleyman Soylu şi cu titularul de la Externe Mevlüt Cavusoglu. În context, Seehofer, Castaner şi Avramopoulos vor să afle ce probleme întâmpină partea turcă şi de ce, în ultima vreme, ajung tot mai mulţi refugiaţi, pe căi ilegale, pe insule greceşti. Pactul UE-Turcia vizând refugiaţii a fost perfectat tocmai pentru a preîntâmpina acest fenomen.

Berlin Innenminister Seehofer auf PK zu Daten-Skandal (Reuters/F. Bensch)

Horst Seehofer încearcă să resusciteze pactul UE-Turcia vizând refugiaţii

Numărul refugiaţilor ajunşi în Grecia creşte din nou

Înţelegerea la care s-a ajuns în primăvara anului 2016 prevede ca Grecia să retrimită în Turcia refugiaţii ajunşi ilegal pe insulele sale din Marea Egee. UE s-a obligat la rândul ei să ofere ajutor financiar pentru aprovizionarea refugiaţilor şi să preia în statele membre până la 72.000 de refugiaţi sirieni aflaţi în Turcia. Acest pact a produs pe termen scurt o micşorare semnificativă a numărului refugiaţilor aflaţi pe insulele greceşti.

Dar de când Turcia a mărit presiunile asupra migranţilor fără forme legale, tot mai mulţi refugiaţi îşi asumă riscanta traversare prin Marea Egee. Dacă în aprilie se aflau pe insulele greceşti 14.000 de migranţi şi refugiaţi, acum numărul lor a ajuns la 30.000 şi tendinţa este în continuare crescătoare. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a reiterat în ultima vreme ameninţarea adresată Europei, că va deschide porţile pentru refugiaţi, dacă ţara sa nu va mai beneficia de sprijin financiar din partea UE.

Turcia: UE nu-şi respectă obligaţiile financiare asumate

Turcia a cheltuit deja pentru refugiaţi mai bine de 40 de miliarde de dolari, a afirmat Erdogan. Iar fondurile din partea UE nu sosesc în ţară aşa cum ar trebui. De la partenerii săi de discuţi turci, Seehofer vrea să afle care sunt punctele nevralgice ale cooperării. "Înţelegerea încheiată de UE cu Turcia cuprinde şi obligaţii ale UE şi nu doar ale Turciei. Şi acestea se pare că nu sunt aplicate până astăzi aşa cum aşteaptă Turcia", a declarat recent Seehofer. El a subliniat: "De acest aspect trebuie să nu ocupăm noi acum."

În cadrul pactului sunt convenite cu UE, pentru anii 2016-2019, două tranşe de câte trei miliarde de euro, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale refugiaţilor sirieni aflaţi în Turcia. Partea turcă se plânge însă că în ţară au sosit mult mai puţini bani decât fusese stabilit. Funcţionari UE aflaţi în Turcia evidenţiază însă la rândul lor că trebuie mereu să atragă atenţia factorilor guvernamentali turci că, potrivit înţelegerii, banii UE se alocă în funcţie de programe şi nu sunt gândiţi ca sursă suplimentară de venit la bugetul guvernamental.

Erdogan vrea bani mai mulţi

Totuşi, la apropiata virare a celei de-a doua tranşe de bani din cadrul programului de sprijin, Turcia şi-a asigurat o serie de avantaje. Potrivit unei investigaţii a publicaţiei germane "Handelsblatt", UE a modificat modalităţile de transfer al banilor, astfel că sute suplimentare de milioane de euro vor fi plătite direct ministerelor turceşti care formează, de exemplu, profesori sau asistenţi sociali. În plus, potrivit aparenţelor, a fost stabilit un plafon pentru costurile administrative, care exclude de la noi licitaţii publice, de facto, organizaţiile internaţionale mari, cum ar fi structuri ale ONU sau organizaţia publică germană de ajutor de dezvoltare GIZ.

Guvernul turc nu vrea însă mai repede doar banii promişi, ci vrea şi fonduri suplimentare, de exemplu pentru cel mai recent proiect al lui Erdogan destinat refugiaţilor, care prevede strămutarea a milioane de sirieni din Turcia într-o aşa-numită zonă de securitate aflată în nordul Siriei. În ajunul vizitei delegaţiei compuse din Seehofer, Avramopoulos şi Castaner, preşedintele turc şi-a concretizat planurile. El a spus că urmează a fi transferaţi acolo două milioane de oameni. "Cu ajutor internaţional" urmează a fi construite în nordul Siriei, de la zero, 140 de aşezări.

Türkei Istanbul Airport Präsident Recep Tayyip Erdogan (picture-alliance/AA/A.H. Yaman)

Preşedintele Erdogan vrea să strămute milioane de refugiaţi în nordul Siriei

Organizaţii umanitare solicită preluarea copiilor de refugiaţi

Ministrul de Interne german urmează să se deplaseze vineri de la Ankara la Atena. Împreună cu responsabili eleni el va sonda modalităţile prin care Germania ar putea sprijini administraţia, astfel încât procedurile de acordare a azilului să se încheie mai rapid. Fiindcă este posibil ca de acest aspect să depindă posibilitatea de a returna mai mulţi migranţi în Turcia, în cadrul pactului UE-Turcia. Până acum doar 2000 de migranţi şi refugiaţi au fost retrimişi din Grecia în ţara vecină de la est. 

Pe fundalul turneului pe care îl efectuează Seehofer, mai multe organizaţii umanitare au cerut din nou guvernului german să facă posibilă preluarea de urgenţă a minoritlor neînsoţiţi din Grecia şi reîntregirea familiilor în cadrul acordului de la Dublin. Într-o scrisoare adresată cancelarei Angela Merkel şi lui Seehofer, semnată între alţii de organizaţiile Pro Asyl, Terre des Hommes şi Diakonie, se arată că situaţia din insulelel greceşti este "o primejdie substanţială pentru copii şi adolescenţi." Potrivit Pro Asyl, în Grecia trăiesc în prezent cel puţin 4100 de refugiaţi-copii neînsoţiţi, iar numărul acestora este în creştere.

ia/os (afp, dpa)