1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania vrea medici străini dar îi încurcă cu birocrația

21 mai 2024

A crescut din nou numărul străinilor care vin să profeseze medicina în Germania. România este a doua țară de proveniență. Procedurile de acreditare sunt uneori prea lungi și neprietenoase.

https://p.dw.com/p/4g73R
fotografie simbol, medici, halat alb, stetoscop
România este a doua țară de proveniență a medicilor străini din GermaniaImagine: picture-alliance/U. Baumgarten

În Germania, fenomenul lipsei de medici în comunități și clinici se prelungește. Mulți specialiști străini își doresc să profeseze în Republica Federală, autoritățile locale și managerii de spitale se bucură de această cerere. Dar solicitanții, mai ales cei care provin din Turcia, Siria, Ucraina și din multe alte țări, au numeroase obstacole enorme de depășit.

Numărul medicilor străini a ajuns anul trecut la aproape 64.000, un maxim istoric pentru sistemul german de sănătate, după o încetinire a afluxului în timpul pandemiei de coronavirus, a explicat - pentru agenția de presă dpa - vicepreședinta Asociației Medicale din Germania, Ellen Lundershausen. ”Se așteaptă ca imigrația medicilor străini să continue în următorii ani”.

Siria a fost lider în ceea ce privește țările de origine în 2023 (6120 de medici), urmată de România (4668), Austria (2993), Grecia (2943), Rusia (2941) și, mai nou, Turcia (2628), de unde, spune șefa Centrului de Expertiză pentru Profesiile din Sănătate, Carola Dörfler, vin în ultima perioadă destul de mulți nemulțumiți de situația politică și economică din țară. De aproximativ un an a crescut și numărul ucrainenilor solicitanți, refugiați de război.

Proceduri lente

Înainte ca medicii străini să poată înlocui lacunele din cabinete, centre de îngrijire sau clinici din Pădurea Neagră până în zona lacurilor Mecklenburg sau din Taunus până în Turingia, solicitanții străini trebuie să parcurgă proceduri lungi de recunoaștere a diplomelor și de eliberare a permiselor de muncă. Proceduri care de multe ori sunt diferite de la un land la altul. Afectați sunt, în cele din urmă, pacienții.

În Bad Säckingen, în sudul landului Baden-Württemberg, de exemplu, căutarea unui succesor pentru cabinetul ginecologic în centrul local de îngrijire medicală părea deja rezolvată, odată cu semnarea unui contract de muncă cu un solicitant turc. Dar aprobările de natură birocratică se lasă mult timp așteptate. Un contract a semnat și un medic columbian din Bad Schwalbach (landul Hessa) dar licența solicitată a stat mult timp blocată undeva între diversele instituții responsabile cu aprobarea.

În Aalen, un medic din Venezuela se luptă de luni de zile pentru recunoașterea dreptului de a profesa ca medic de familie, la fel cum la Eisenach, în Turingia, o femeie din Ucraina, care a lucrat timp de 27 de ani ca pediatru în țara natală așteaptă, la rândul ei, să-i fie recunoscută diploma.

Blocaje și cercuri vicioase

În centrul coordonat de Dörfler, medici, terapeuți documentariști verifică diplomele și actele prezentate de candidații străini pentru echivalarea lor în Germania. ”Creșterea numărului de solicitanți din Turcia și Ucraina a dus la un blocaj”, atrage Dörfler atenția, care se plânge că numărul angajaților este sub necesarul pentru a face față volumului de muncă. Durata procesului de echivalare poate fi de șase - opt luni, în unele cazuri până la un an.

Elitsa Seidel a deschis, la Mainz, o agenție („inmed personal”) care îi ajută pe solicitanți să urmeze procedurile birocratice și se plânge că, de la un land federal la altul, se schimbă tot felul de condiții de acreditare, de la metoda de certificare a documentelor până la timpul de așteptare pentru proba de limbă. Unii solicitanți s-au trezit într-un cerc vicios, povestește Seidel: ”Clinicile au nevoie de securitate în planificare și, prin urmare, acceptă doar candidați cu dosarul pe deplin recunoscut”. Doar că multe autorități de licențiere solicită dovada angajării înainte de a procesa cererile - mai ales dacă medicii nu au încă o reședință în Germania.

Teste mai sigure, birocrație mai redusă

O soluție obligatorie este o mai extinsă cooperare între autorități, spune vicepreședintele Asociației Medicale Lundershausen. ”Ar fi important să reducem obstacolele birocratice, păstrând însă rigorile pentru probele cunoștințelor lingvistice și profesionale”, care, completează Seidel, pur și simplu trebuie să facă parte din procesul de selecție.

”Avem de-a face cu un pachet foarte eterogen de candidați”, avertizează șeful Institutului pentru Formare și Afaceri Studențești de la Facultatea de Medicină din Münster, Bernhard Marschall. „Foarte rar apar solicitanți cu o experiență foarte vastă”, astfel că procedurile minuțioase de examinare a cunoștințelor sunt esențiale pentru protejarea pacienților.

Ministrul Sănătății: ”Nu este etic”

Social-democratul Karl Lauterbach, ministrul federal al Sănătății, a recunoscut de curând că, de ani de zile, prea puțini medici au fost instruiți în Germania, iar printre principalele motive sunt reducerile de costuri. În schimb, Germania aduce în țară din ce în ce mai mulți medici străini. ”Acest lucru nu este etic și nu poate continua așa.”

Bernhard Marschall subliniază și un alt dezechilibru: din cauza distribuției inegale a celor 428.000 de medici din Germania, medicii străini ajung adesea în regiuni mai puțin dezvoltate structural, unde munca și viața par mai puțin atractive pentru medicii formați în sistemul federal de educație medicală. Astfel că pacienții, defavorizați pe de o parte economic, se pot simți cumva o dată în plus abandonați.

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.