Germania: Violenţa în şcoli

Sunt zile în care, ministrul german al Educației, lumea este în regulă. De exemplu, atunci când, ca în fiecare an, cei mai buni profesori sunt premiați. Și Bettina Stark-Watzinger are onoarea de a rosti un laudatio pentru câștigătorii Premiului German dedicat profesorilor. De exemplu, profesorul de matematică care, conform elevilor săi, face chiar și cea mai insuportabilă oră interesantă. Sau educatoarea specială care implică elevi în scaun cu rotile în proiectul ei de teatru. Sau profesorul care integrează videoclipuri create de el în lecțiile pe care le predă.

Totul este deci minunat în țara poeților și gânditorilor? Nu chiar

Pentru că în săptămânile și lunile trecute, un studiu după altul a arătat clar că sistemul de educație german are nevoie urgentă de schimbare. La început a fost studiul PISA din decembrie, unde elevii germani au obținut rezultate mai slabe ca niciodată la matematică și la citire.

În studiul despre situaţia tinerilor din 2024, repondenţii au criticat un deficit flagrant de digitalizare în școli și faptul că acestea nu îi pregătesc pentru piaţa muncii și viața reală. În plus, aproape jumătate dintre cadrele didactice, 47%, au raportat în așa-numitul Barometru Școlar că au fost martori la violențe psihice sau fizice între elevi.

"Vedem în aceste rezultate simptomele unui sistem bolnav", explică Dagmar Wolf. Fosta profesoară conduce departamentul de educație al Fundației Robert Bosch din Stuttgart, care a intervievat online peste 1.600 de profesori pentru Barometrul Școlar. Ea mai adaugă pentru DW: "Vorbim despre bullying, vorbim despre vandalism, dar și despre confruntări serioase, fizice, care, desigur, depășesc uneori curtea școlii. Ni s-au raportat chiar situații în care părinții au fost implicați. Mai degrabă o excepție, dar nu înseamnă că nu există."

Violență chiar și în școlile primare

Incredibil ca senatoarea pentru Educație din Berlin să fie nevoită să trimită o scrisoare la 800 de școli pentru a avertiza despre un zvon pe TikTok: acolo a circulat știrea falsă despre o "Zi Națională a Violenței Sexuale", când, se stipula că agresiunile sexuale ar fi fost permise pe 24 aprilie. De asemenea, crizele geopolitice și războaiele au un impact clar: conform lui Wolf, directorii de școli raportează că din cauza războiului dintre Fâşia Gaza și Israel a crescut violența în rândul elevilor.

Cei care credeau că acestea sunt probleme doar ale școlilor secundare se înșeală – chiar și în școlile primare, adică la elevi cu vârste între șase și zece ani, există primele cazuri de bullying și altercații. Trebuie să ne distanţăm de ideea școlii primare liniştite.

Concluzia ei: în ceea ce privește educația, Germania este o țară divizată. Pe de o parte, cele peste 3.000 de licee, cu condiții și provocări, iar pe de alta, total diferite, școlile frecventate în principal de copii și tineri cu background migraționist și din familii cu acces redus la educație. Și apoi mai este şi sarcina herculeană pentru toate școlile din Germania: integrarea refugiaților.

"În ultimii doi ani am integrat peste 200.000 de copii în sistemul educațional, veniți din Ucraina. Și cel puțin la fel de mulți din alte țări, unde fie sărăcia economică este mare, fie există războaie civile sau condiții similare războiului. Și acest lucru face, desigur, situația în școala primară mult mai dificilă decât acum zece ani", spune Dagmar Wolf de la Fundația Robert Bosch.

Provocările generate de telefonul mobil și pandemia de COVID-19

Cei care vor să înțeleagă cum s-au schimbat viața de zi cu zi și comportamentul în școli în ultimii ani trebuie să vorbească cu Torsten Müller (numele a fost schimbat de redacție). El este asistent social la o școală generală în Renania de Nord-Vestfalia și ascultă zilnic necazurile, grijile și problemele elevilor. Creșterea stresului, epuizării, îndoielilor de sine și lipsa de motivație, constatate și în studiul citat, sunt explicate de el pentru DW astfel: "Desigur, consumul de telefon mobil este crucial, schimbând modul în care tinerii comunică între ei. Aceștia vorbesc mai mult despre alții decât între ei și astfel apar neînțelegeri care altfel nu ar exista. Încă mai suntem în procesul de a aborda consecințele pandemiei de COVID-19, cu o pierdere a siguranţei și o creștere semnificativă a bolilor psihice."

Închiderea școlilor timp de luni de zile este considerată cea mai mare greșeală a politicii germane în timpul pandemiei: în timp ce în Franța școlile au fost închise doar 56 de zile, în Spania 45 de zile și în Suedia 31 de zile, elevii din Germania au fost nevoiți să rămână acasă mai mult de 180 de zile. Müller observă că astăzi, irascibilitatea la mulți tineri este mult mai evidentă. Este mai probabil să se recurgă la pumni sau violenţă în loc de argumente. Școala încearcă să contracareze acest lucru prin antrenamente de combatere a violenţei, asistentul social și echipa sa conducând aceste sesiuni care durează trei zile. "Oferim informaţii despre cum apare un conflict și ce poate face fiecare persoană sau grup pentru a evita să ajungă în această situație. Cum funcționează hărțuirea, pe care fiecare al doilea sau al treilea elev a experimentat-o pe propria piele. Ulterior, dezvoltăm în exerciții o strategie comună pentru a combate acest lucru."

Nevoie de psihologi în şcoli

Clase mai mici cu același număr de profesori, un sistem bun de asistență și extinderea muncii sociale și a psihologiei școlare sunt rețeta lui Müller pentru a readuce școlile din Germania pe drumul cel bun.

Stefan Düll ar semna probabil imediat acest plan, dar lista lui este mult mai lungă. Președintele Asociației Profesorilor Germani spune pentru DW: "Avem nevoie de mulți oameni care pot preda germana ca limbă secundară sau străină. Avem nevoie de personal de suport în domeniul psihologiei școlare, asistenței școlare, muncii de tineret. Dar nu mai găsim oameni atât de ușor, deoarece evoluția demografică este opusă cererii. Aceasta devine tot mai mare, iar specialiștii căutați tot mai puțini. Astfel, sistemul nu mai funcționează." Frustrarea crește și printre profesori, care trebuie să medieze conflictele tot mai des în loc să predea. Rezultatele sondajului Barometrul Școlar vorbesc de la sine: Unul din trei profesori se simte epuizat emoțional în mai multe zile, conform sondajului. Cu 27%, mai mult de un sfert dintre respondenți ar părăsi locul de muncă din sistemul școlar - deși majoritatea covârșitoare a cadrelor didactice este încă mulțumită de profesia în sine.

Comportamentul elevilor este considerat acum cea mai mare provocare. Din acest motiv, este necesar mai mult personal pentru prevenirea violenței, după cum solicită directorul unui liceu din Bavaria. Dacă anumite limite sunt depășite, doar o politică de toleranță zero ajută: "De la un anumit punct, pur și simplu se termină și intrăm în domeniul legii penale cu o plângere la poliție, pentru a descuraja oarecum. Acest lucru este valabil și în cazurile de hărțuire. De asemenea, în cazurile de cyber-hărțuire, mulți directori de școli transmit cazurile la poliție."