Populismul de pandemie și teoriile conspiraționiste

Zvonurile au debutat cu o știre reală: Angela Merkel a dispărut.

Pe 22 martie, cancelara germană a dispărut din peisaj. Purtătorul ei de cuvânt a anunțat oficial evenimentul, afirmând că Angela Merkel trebuie să intre pentru 14 zile în carantină, ca măsură de precauție, după ce medicul ei curant s-a infectat cu COVID-19.

Aceasta a fost știrea zilei în Germania, dar în vreme ce ziarele și posturile de televiziune se întrebau cum va putea funcționa guvernul cu un cancelar care lucrează de acasă, teoreticieni ai conspirației, de extremă dreaptă, au început să speculeze și să șoptească pe la colțuri.

Andreas Albrecht Harlass, purtător de cuvânt al formațiunii populiste de dreapta Alternative für Deutschland (AfD), filiala din landul Saxonia, a apreciat că Merkel nu a dispărut doar temporar, ci pentru totdeauna. Carantina, a spus el, este doar un pretext. Unii din simpatizanții săi au pretins că știu mai multe. Anume că șefa executivului german se ascunde, probabil, într-un buncăr la moșia sa din Paraguay, pe care se zvonește că și-ar fi cumpărat-o cu ani în urmă.

De atunci Angela Merkel a ieșit din carantină și este evident că nu a fost în Paraguay. Dar acest aspect nu i-a impresionat pe teoreticienii conspirației, care speculează din greu în continuare.

Apariția "populismului de pandemie"

Cercetători de la Universitatea din Münster au analizat mai îndeaproape modul în care funcționează teoriile conspiraționiste ale extremei drepte în timpul pandemiei de COVID-19. Din ianuarie până în martie, ei au examinat aproximativ 120.000 de postări pe Facebook operate de diverse companii media germane. 

Rezultatul? Pe lângă relatările extinse despre coronavirus, publicate de ziarele și posturile de radio și televiziune mainstream, s-a constatat și o înmulțire a postărilor efectuate de așa-numita "presă alternativă", adică de publicațiile de extremă dreaptă care vor deliberat să se disocieze de media mainstream și de elita politică. 

Chestia interesantă descoperită de cercetători este că "media alternativă" relatează în principal despre aceleași fapte verificabile, dar ornează relatările cu speculații de genul "coronavirusul a fost produs într-un laborator" sau "virusul este mai puțin periculos decât pretind politicienii și presa sistemului". 

"Media alternativă își răspândește subtil mesajul, cu ajutorul unei strategii aparent inofensive. Relatările evident false nu își au locul în această strategie", afirmă Thorsten Quandt, șeful echipei de cercetători care au realizat studiul sub egida Universității din Münster. Totuși, tendințe populiste au fost identificate în postările luate sub lupă. 

Oamenii de știință au numit această strategie "populism de pandemie". Teoreticienii conspirației amestecă pandemia cu subiecte cunoscute, cum ar fi schimbările climatice sau problema refugiaților. Rezultatul este o fantezie apocaliptică pe o temă de coronavirus. 

Angela Merkel, activista pentru mediu Greta Thunberg, refugiații și COVID-19 — în cele din urmă, orice este interconectat cumva cu orice altceva. 

Chiar dacă acest "populism de pandemie" se referă doar la o mică parte din totalul relatărilor privind coronavirusul, "media alternativă" a reușit să-și dezvolte propriul cadru de referință. "Am identificat mai multe cazuri în care declarațiile lor au fost preluate de alții, de exemplu de canale Youtube ale teoreticienilor conspirației, care funcționează ca un sistem secundar de distribuție. Acestea etichetează drept credibile mesajele media ale presei alternative", a explicat Quandt.

Aceasta le conferă posibilitatea de a face teoriile lor nedovedite să pară mai răspândite, mai acceptate și mai demne de crezare decât sunt în realitate. De asemenea, postări individuale pot ține cu certitudine pasul cu postările marilor platforme media în privința răspândirii mesajului și a interacțiunii provocate. 

Postări deliberat distructive 

Adepții teoriilor conspiraționiste nu cred în coincidențe. Ei afirmă că există un grup restrâns de elite autointitulate care trage sforile din spatele scenei, și că acest grup conspiră împotriva poporului, a oamenilor de rând. Iar faptul că există periodic rapoarte privind abuzul de putere și fraudele comise de unii politicieni și potentați, le dă apă la moară. În plus, organizațiile media care răspândesc astfel de teorii sunt orice altceva decât naive în privința a ceea ce fac. Platforme cum ar fi Russia Today Deutschland sau revista de dreapta Compact desfășoară o propagandă cu scop precis. 

Simone Rafael, membră a Fundației Amadeu Antonio din Germania, care se implică pentru întărirea societății civile democratice, apreciază că obiectivele acestor organizații sunt clare. "Potrivit propriilor declarații, 'media alternativă' consideră că se află într-un război al informațiilor, împotriva partidelor politice democratice și împotriva democrației parlamentare. Acei oameni răspândesc nesiguranța în scopul răsturnării sistemului", afirmă Rafael.

În prezent nu se poate constata o penurie de nesiguranță. Pandemia îi sperie pe oameni, cu atât mai mult cu cât își dau seama că și cei aflați în poziții de răspundere nu prea știu care e calea de ieșire din criză. 

În opinia lui Susann Rüthrich, deputată social-democrată în Bundestag, e nevoie vitală ca această nesiguranță să fie luată în serios. "Trebuie să discutăm public aceste decizii și să le facem transparente. Trebuie să jucăm cu cărțile pe masă. Aceasta a funcționat foarte bine în prima fază a crizei. Acum, în faza a doua, nu trebuie să înăbușim aceste dezbateri", a declarat Rüthrich.

Potrivit propriilor afirmații, politiciana își dă seama că presiunea crește pe măsură ce se prelungește perioada în care oamenii trebuie să renunțe la viața lor cotidiană normală și obișnuită. Chiar și suporterii izolării sociale și ai ordinelor de rămânere în casă devin mai receptivi la conținuturi conspiraționiste, dată fiind perpetuarea incertitudinilor.