Germania: Personalul de la terapie intensivă, din nou la limită | Germania | DW | 23.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Coronavirus

Germania: Personalul de la terapie intensivă, din nou la limită

Pandemia lovește Germania cu toată forța. Nu există suficient personal în unitățile de terapie intensivă. Iar plecările din sistem au efecte devastatoare.

În fiecare dimineață, la ora 6.00, când Alexandra Heisterkamp, asistentă la terapie intensivă, își începe tura în secția 19A Est de la Spitalul Universitar din Münster, privirea ei se îndreaptă spre trei paturi care descriu destul de bine o problemă larg răspândită în Germania. Cele trei paturi sunt așa-numitele paturi de terapie intensivă. Iar ele sunt goale.

”Aceste paturi nu pot fi ocupate pentru că nu avem personalul necesar. La nivelul întregului spital mai avem paturi aflate în această situație”, spune femeia. ”Nu văd venind prea curând personalul necesar. Iar asta nu e deloc o veste bună pentru noi în perspectiva a ceea ce urmează”.

Deficit de asistență medicală peste tot

Aproximativ 6300 de paturi de terapie intensivă sunt neutilizabile în întreaga Germanie, comparativ cu anul precedent. În aproximativ 50 de districte, puncte fierbinți ale epidemiei, toate paturile sunt ocupate, în special în landurile Bavaria și Baden-Württemberg. Aceasta este una dintre consecințele ”Pflexit”, o formulă combinând ”Pflege” (îngrijirea) și ”Exit” (ieșirea din sistem).

Paturile de terapie intensivă sunt proaspăt făcute în spitalele germane, dar lipsește personalul. La începutul pandemiei, Spitalul Universitar din Münster mai avea încă 135 de paturi de terapie intensivă. Din cauza lipsei personalului de îngrijire, în prezent mai sunt doar 110, după ce zeci de asistenți medicali au întors spatele acestei activități.

Apreciere scăzută pentru îngrijitori

Plecarea nu este o opțiune pentru Alexandra Heisterkamp, care lucrează la spitalul universitar de 17 ani, acum cu jumătate de normă. Asistenta de la terapie intensivă admite însă că nu poate înțelege de ce Germania a subestimat în mod atât de crunt al patrulea val pandemic. ”Chestia asta te înfurie destul de tare”, spune ea.

Alexandra Heisterkamp

"Nici eu nu aplaud când pilotul mă duce în siguranță cu avionul pe insula de vacanță" - Alexandra Heisterkamp despre aplauzele pentru personalul sanitar

Heisterkamp este nemulțumită și pentru că profesia ei este prea puțin apreciată în Germania, după aproape doi ani de pandemie: ”Avem o percepție foarte ciudată în societate cu privire la ceea ce înseamnă de fapt asistența medicală. Oamenii ar trebui să se întrebe: Cum aș vrea să fiu tratat când mă voi afla aici sau la sfârșitul vieții mele?”

Interesele lui Heisterbach sunt reprezentate de DIVI, Asociația Interdisciplinară Germană pentru Medicină Intensivă și de Urgență. În ultimele săptămâni și luni, medicii, asistentele și terapeuții trebuie să fi simțit că vorbesc în pustiu. În repetate rânduri, organizația a avertizat în legătură cu creșterea dramatică a numărului de infecții în toamnă și iarnă și cu suprasolicitarea personalului medical.

DIVI a avertizat în zadar asupra celui de-al patrulea val

În multe locuri nervii sunt la pământ iar la DIVI se primesc în prezent e-mailuri precum: ”Politicienii ne lasă să ne chinuim, după al patrulea val nimeni nu va mai fi interesat de profesia noastră!”

Pe acest fundal, DIVI a trimis un fel de plan de acțiune celor mai importanți reprezentanți ai așa-numitei coaliții ”semafor”, formată din social-democrați, liberali și ecologiști, ce va guverna la Berlin. Este vorba despre o ”luare de poziție în raport cu viitorul îngrijirii”, cu propuneri concrete pentru a opri plecările din sistem. Potrivit DIVI, reacțiile la nivel politic au fost slabe.

”Trebuie să trimitem urgent un semnal de apreciere care să ajungă la forța de muncă, astfel încât măcar angajații pe care îi mai avem acum să rămână în sistem. Nu mă refer doar la lucrătorii de la terapie intensivă, ci la toți lucrătorii din zona de îngrijire a bolnavilor. În momente de stres maxim, toată lumea a ajutat cumva, a contribuit la ușurarea sarcinilor, a dat o mână de ajutor”, spune președintele DIVI, profesorul Gernot Marx.

Gernot Marx

"Dacă mai pierdem asistente și îngrijitori, o să ajungem pe termen lung în stare de urgență" - profesorul Gernot Marx

El cere în mod concret: ”Pentru următoarele șase luni, salariul brut este egal cu salariul net. Sau cel puțin munca de noapte să fie scutită de impozit. Ar fi un semn că politicienii se gândesc la îngrijirea intensivă”.

În prezent, politicienii au tendința de a ieși în evidență cu declarații care arată că nu au înțeles situația din unitățile de terapie intensivă. Cum ar fi Wolfgang Kubicki de la FDP, cu propunerea sa de a activa pur și simplu rezerva de urgență de 10.000 de paturi de terapie intensivă.

Germania I FDP I Wolfgang Kubicki

Și-a pus personalul de la terapie intensivă în cap prin remarcile sale neinspirate - Wolfgang Kubicki

”Domnule Kubicki, un pat nu îngrijește o persoană, am nevoie de personal cu înaltă calificare pentru asta, nu înveți asta într-un curs accelerat de 24 de ore”, spune Kathrin Hüster. ”Aceasta este doar o afirmație populistă, fără nicio expertiză”.

Hüster încă se mai înfurie când aude politicieni făcând astfel de declarații, chiar dacă nu mai lucrează ca asistentă la terapie intensivă. În urmă cu un an, la capătul puterilor, a făcut ”pasul înapoi” după 20 de ani de carieră, dintre care ultimii opt i-a petrecut în diferite unități de terapie intensivă din Renania de Nord-Vestfalia.

Motto-ul olimpic în îngrijire provoacă supraîncărcare

”Motto-ul în asistență medicală este: mai sus, mai repede, mai departe, ceea ce aud din nou și din nou de la colegi. Noi suntem masa disponibilă a serviciilor medicale. Chiar și cea mai sănătoasă persoană din punct de vedere mental va ceda în cele din urmă. Iar acum se dorește remedierea deficitului cu mii de studenți la medicină, ceea ce mi se pare foarte discutabil”.

Kathrin Hüster, fostă asistentă la terapie intensivă

"Chiar dacă nu mai lucrez la terapie intensivă, îngrijirea bolnavilor a rămas ocupația mea" - Kathrin Hüster

Kathrin Hüster spune că, de când a ieșit din profesie, poate să doarmă din nou toată noaptea, dar încă visează munca ei din unitatea de terapie intensivă de trei sau patru ori pe săptămână. În vară, ea se afla în vacanță într-un camping când a auzit sunetul de alarmă al unui ventilator pe care cineva îl pusese ca ton de apel pe telefonul mobil. ”M-am gândit imediat că trebuie să mă ridic, să fug, că cineva este în pericol. Am revenit imediat în stare de alertă”.

Un domeniul care are nevoie de un lobby mai puternic

Aproximativ 1,7 milioane de persoane lucrează în domeniul îngrijirii geriatrice și al asistenței medicale în Germania, aproximativ numărul de locuitori ai orașului Hamburg. Însă acest domeniu nu are încă un lobby puternic. Anul trecut, personalul medical a fost aplaudat, a primit câteva cuvinte de recunoaștere și un bonus financiar, care însă nu a fost pe placul multora.

Hüster a cerut de mult timp înființarea unui consiliu politic de asistență medicală care să facă schimb de informații cu Ministerul Sănătății săptămânal. ”Un organism consultativ din care face parte personal medical de bază care spală și îngrijește pacienții în fiecare dimineață”.

Ceva trebuie să se întâmple în asistență medicală. Germania nu-și mai poate permite o nouă ignoranță după al patrulea val pandemic. Poate că trebuie să se întâmple mai întâi cel mai rău scenariu pentru ca politicienii să se trezească, spune Kathrin Hüster: ”Doar dacă o mare parte dintre lucrătorii din domeniul îngrijirii demisionează și părăsesc locul de muncă, altfel nu se va schimba nimic. Îngrijirea va deveni un bun de lux."