Germania legalizează terapia cu morfină sintetică

În centrul ambulatoriu de tratare a dependenţei de heroină din Köln se eliberează de trei ori pe zi heroină sintetică, numită diamorfină. Din 2002, anumite persoane au acces la acest tip de terapie în oraşul renan. Şi alte oraşe germane au iniţiat metode similare de terapie, printre care se numără Hamburg şi München. Timp de şapte ani a fost testată terapia cu diamorfină, derivat al opiului care a înlocuit metadona, un alt opioid produs pe cale sintetică, cu efect similar morfinei.

În prezent, în centrul ambulatoriu din Köln sunt înregistraţi 40 de pacienţi pentru tratamentul cu diamorfină. De regulă, la aceşti pacienţi a eşuat anterior terapia cu metadonă. Dependenţa lor neputând fi satisfăcută prin administrarea orală de metadonă, ei au continuat să-şi injecteze heroină. Pentru aceştia, terapia cu diamorfină este ultima speranţă, explică Iris Scholl de la centrul ambulatoriu din Köln.

„Tratăm aici pacienţi dependenţi cronic de opiacee, la care terapiile pe termen lung sau tratamentele cu alţi substituenţi au eşuat. Noi considerăm că diamorfina este ultima posibilitate ca aceşti pacienţi să iasă din sfera ilegalităţii şi să poată duce iar o viaţă cât de cât regulată".

Terapia cu diamorfină este destinată aşadar numai dependenţilor în stadiu cronic. Administrarea drogului în centrul ambulatoriu permite injectarea controlată a stupefiantului cu seringi sterile. În plus, ea duce la scăderea traficului de droguri. De la deschiderea centrului în 2002, niciun singur pacient nu a devenit delincvent. Mulţi dintre ei au reuşit chiar să-şi găsească din nou un loc de muncă, au declarat responsabilii programului, mândri de sucesul lor. Acest program se bazează pe un concept integrat de ajutor medical şi social - un concept eficient, dar costisitor. Până în prezent, cheltuielile au fost suportate de administraţiile locale. Oraşul Köln plăteşte anual peste 12.000 de euro de pacient.

Acum, legea privind stupefiantele a fost modificată astfel încât diamorfina să obţină statutul de medicament care poate fi eliberat pe reţetă, la fel ca metadona. Astfel, cheltuielile medicale ale terapiei vor trebui suportate în viitor de casele de asigurări. Şefa departamentului de sănătate al administraţiei oraşului Köln, Marlis Bredehorst a precizat :

„Cred că cel mai mare punct critic a fost latura emoţională. Mulţi au spus 'Nu putem lăsa statul să finanţeze dependenţii de droguri, să le oferim heroină pe banii statului, pentru ca oamenii să se poată lăsa în voia dependenţei.' Dar eu cred că nu e vorba despre asta. În cadrul programului nostru avem nişte criterii extrem de severe de admitere. Îi selectăm doar pe cei cu cel mai ridicat grad de dependenţă, care nu mai au nicio altă scăpare".

Astfel de programe deservesc şi societatea, deoarece studiul pe marginea terapiei cu diamorfină a demonstrat un regres al traficului de droguri. Daunele aduse de dependenţii de narcotice care se aprovizionează cu stupefiante pe căi ilegale se ridică la suma de 1.000 euro pe zi. Potrivit lui Marlis Bredehorst, criticile conform cărora legalizarea terapiei cu diamorfină ar provoca cheltuieli prea mari caselor de sănătate, sunt nejustificate.

Dar cum este văzută terapia cu diamorfină din perspectiva pacienţilor ? Armin N., în vârstă de 57 de ani, este dependent de heroină de 41 de ani. Din 2002, el figurează pe lista pacienţilor centrului din Köln.

„Acest program înseamnă pentru mine ruperea oricărui contact cu traficul de droguri. Am pierdut foarte mulţi bani prin procurarea ilegală de droguri. Sănătatea mea s-a aflat mereu în pericol. Şi era imposibil să mă mai concentrez asupra vieţii mele private şi tot restul. Acum mă simt mult mai bine din punct de vedere fizic şi am un ritm de viaţă regulat".

Autori: Christine Strotmann, Ana-Maria Fischer Dieskau
Redactor. Robert Schwartz