Sfârşitul bisericilor din Germania

Vara trecută statisticile au arătat pentru prima dată că mai puţin de unul din doi oameni din Germania aparţine uneia din cele două Biserici mari, cea Romano-Catolică sau Evanghelică. Acum nu mai sunt decât 41 de milioane de enoriaşi, substanţial mai puţin decât jumătate din populaţie. După reunificarea Germaniei, ţara a mai fost considerată multă vreme o ţară creştină.

Credincioşii s-au împuţinat substanţial

Dar ceea ce se întâmplă acum nu mai este doar o schimbare statistică. Potrivit "Monitorului Religios", publicat de Fundaţia Bertelsmann în decembrie, fiecare al patrulea enoriaş din Germania se gândeşte să întoarcă spatele Bisericii de care aparţine, şi fiecare al cincilea este decis să facă acest pas. În plus, 81 la sută din cei care vor să iasă din Biserică au declarat că şi-au pierdut încrederea în instituţiile religioase din pricina scandalurilor în care au fost implicate.

Scandaluri şi încăpăţânare

Dacă Bisericile ar fi întreprinderi care concurează pe piaţa liberă, produsele lor ar fi dispărut de multă vreme din galantare şi managementul ar fi fost nevoit să-şi declare falimentul. Şi cum arată astăzi prezenţa Bisericilor în spaţiul public german? Ambele parcurg un laborios proces de elucidare a unor abuzuri sexuale. De partea catolică, Biserica înseamnă preponderent oameni mai în vârstă, care privesc îngrijoraţi şi par adesea abătuţi de la calea mântuirii. Toate acestea sunt toxice.

Biserica catolică este antrenată să discute chestiuni de ieri. "Drumul Sinodal" se luptă dureros de ani de zile pentru nişte cauze care au mai fost prezentate o dată din Germania Vaticanului acum 50 de ani. Atunci nu au primit răspuns iar astăzi Roma îşi menţine ferm poziţia. Episcopii germani au obţinut doar după un proces de ani în şir un nou drept al muncii, care nu mai este neapărat fixat exclusiv pe forma de viaţă a colaboratoarelor şi colaboratorilor Bisericii. Acesta s-a obţinut în 2022.

Pagube colaterale

Deosebit de tragic este faptul că scandalurile în care au fost implicaţi reprezentanţi ai Bisericilor afectează şi prestigiul sutelor de mii de oameni care aduc, adesea în tăcere, reale servicii societăţii: şoferii de ambulanţă ai spitalelor aparţinând ordinelor Ioaniţilor sau de Malta, îngrijitori şi pedagogi, oameni care dau o mână de ajutor în depozite de îmbrăcăminte second-hand, în cantinele pentru săraci etc. "Sunt conştientă că o sută de oferte făcute de organizaţia Caritas nu pot vindeca rănile apărute şi nu pot stopa alienarea de o Biserică, care nu acceptă hierotonia femeilor şi în mantiile căreia, vechi de o mie de ani, oprimarea sexuală şi-a găsit câteodată ascunziş sigur", a declarat, de exemplu, preşedinta asociaţiei Caritas din Germania, Eva Maria Welskop-Deffaa.

Secularizarea este în plin avânt

Ce efecte are această dispariţie a religiei majoritare asupra societăţii germane? Această înstrăinare de tradiţia religioasă? Pentru moment, secularizarea nu este ceva rău. Ţara va rămâne religioasă şi va deveni tot mai secularizată. Există comunităţi creştine, iudaice, musulmane, budiste, liber-cugetători, umanişti. Există o competiţie.

Religiozitatea trăită va fi mai puţin organizată, va deveni mai diversificată, va depinde de indivizi sau grupări mai mici. Acest proces va modifica ţara şi relieful ei cultural. Şi vor exista alte concepte pentru fundamentările de ultimă instanţă.

Dar întrebările esenţiale ale societăţii vor rămâne: dreptate, egalitate, solidaritate, chiar iubirea de aproape... Acestea sunt chestiuni marcate cel puţin şi ele de religia creştină. Dar sunt în concurenţă cu un concept individual, imperativ, de libertate.

Germania, lumea, vor avea nevoie de voci care să opună unui "eu" încăpăţânat conceptul "noi". Vor găsi iarăşi auz Bisericile pentru un astfel de serviciu adus societăţii? Cu siguranţă bisericile pline doar într-o seară din an nu vor fi de ajuns.