Germania: Bundestagul a comemorat victimele nazismului | Germania | DW | 27.01.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Germania: Bundestagul a comemorat victimele nazismului

De 25 de ani în Germania se comemorează pe 27 ianuarie victimele nazismului. Mai mult decât oricând, în 2021 s-a vorbit şi despre viitorul vieţii evreieşti în Germania.

"Stau în faţa dumneavoastră în calitate de germană mândră." Charlotte Knobloch are 88 de ani. Adesea ea a stat în tribunele Bundestagului, în calitate de oaspete de onoare, participând la diverse manifestări comemorative. Acum ea s-a aflat la tribună şi a susţinut un discurs în memoria milioanelor de victime ale regimului nazist.

În încheierea discursului, Knobloch a repetat că este o "germană mândră". La final, deputaţii s-au ridicat în picioare în onoarea ei şi au aplaudat minute în şir. Şi reprezentanţii formaţiunii populiste de dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), au aplaudat.

Bundestagul a comemorat pentru a 25-a oară, pe 27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de concentrare nazist Auschwitz de către armata sovietică. De parcă ţării, Parlamentului ei, i-au trebuit cinci decenii pentru a găsi forţa să facă asta. Ziua comemorativă a fost proclamată la începutul anului 1996 de preşedintele federal de atunci, Roman Herzog. Trei săptămâni mai târziu, el a fost primul care a luat cuvântul de la tribuna legislativului. În faţa sa se aflau încă câţiva deputaţi care în tinereţea lor fuseseră membri ai partidului nazist sau care luptaseră în rândurile Wehrmacht.

Emoţie şi avertisment

An de an, manifestarea din clădirea Reichstag-ului face notă aparte. Ea găzduieşte discursuri emoţionante ale unor martori oculari, evocări dramatice, care te lasă fără grai; avertismente privind antisemitismul şi rasismul. Probabil că momentele muzicale fac mai suportabile discursul şi cadrul tensionat. În acest an, de la tribună au vorbit pentru prima dată două femei. Două femei care reprezintă generaţii şi destine diferite, aproape secole diferite.

Charlotte Knobloch

Charlotte Knobloch: viaţă evreiască sub protecţia poliţiei

Knobloch, marea doamnă a comunităţii evreieşti din Germania, a povestit despre tensiunea anilor 1930 şi despre grozăviile care au avut loc până în 1945. Tânăra fată de atunci a fost ferită de prigoană şi crimă, fiind ascunsă sub identitate falsă de o familie de ţărani. În actele false o chema Lotte Hummel. Când a evocat momentul în care şi-a văzut pentru ultima dată bunica, moartă mai târziu în lagărul Theresienstadt, când a povestit despre dragostea şi bunătatea ei, a făcut un vizibil efort de a-şi păstra cumpătul. O viaţă germană măreaţă, sfâşiată ca şi istoria germană.

Trauma rămâne

După Knobloch a vorbit Marina Weisband. Ea a emigrat împreună cu familia în Germania în 1994, venind de la Kiev. "Îmi era teamă de o ţară necunoscută", a mărturisit ea. A venit împreună cu familia ei care nu mai cultiva la momentul acela tradiţia evreiască. A povestit din experienţele ei pozitive, dar a vorbit şi despre îngrijorare şi teamă. A spus că "nu a vrut niciodată să fie o expertă în antisemitism", dar acum susţine prelegeri pe această temă şi este rugată să ia poziţie în urma unor atentate. "Această traumă, care ne-a fost lăsată moştenire peste generaţii..."

Marina Weisband

Marina Weisband, o tânără evreică germană

Knobloch şi Weisband au susţinut discursuri foarte personale, dar au luat şi atitudine politică, la fel ca şi preşedintele Bundestagului, Wolfgang Schäuble, în introducerea pe care a rostit-o. Politicianul creştin-democrat a condamnat extremismul de dreapta "dezinhibat şi predispus violenţei" şi "neruşinata rescriere, ba chiar negare a istoriei."

Nu s-a aplaudat mereu

Knobloch, care s-a declarat "mândră germană, mândră de democraţia noastră, chiar dacă mi-o doresc mai capabilă de autoapărare", s-a adresat explicit membrilor grupului parlamentar AfD: "Dumneavoastră veţi lupta în continuare pentru Germania dumneavoastră, iar noi vom lupta în continuare pentru Germania noastră. Dumneavoastră aţi pierdut lupta în urmă cu 76 de ani." La capătul acestei afirmaţii, celelalte fracţiuni parlamentare au aplaudat. La fel cum au aplaudat-o şi pe Marina Weisband când a criticat "dezbaterea privind încetarea memoriei ororilor." Dar când Weisband a avertizat cu privire la noi teorii ale conspiraţiei şi a atras atenţia că "tocmai acum structuri de extremă dreaptă din poliţie şi armată nu sunt demascate consecvent", nimeni nu a mai aplaudat în sală.

Knobloch, în vâstă de 88 de ani şi Weisband, în vârstă de 33... parcă a fost o predare de ştafetă între generaţii. Ele au folosit ocazia pentru a informa că mulţi evrei din Germania stau pe gânduri dacă să rămână sau să plece din ţară.

Comemorarea din Bundestag este un eveniment special nu doar sub aspectul discursurilor rostite. În încheiere a existat un moment simbolic, unic în istoria de peste 70 de ani a legislativului federal, în care reprezentanţii ţării au preluat ca naşi simbolici responsabilitatea pentru populaţia evreiască din Germania.

Preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier, preşedintele Bundestagului, Wolfgang Schäuble, preşedintele Bundesratului, Reiner Haselhoff, cancelara Angela Merkel şi preşedintele Curţii Constituţionale, Stephan Harbarth, au părăsit sala de plen, îndreptându-se spre învecinata "cameră de reculegere", unde au fost întâmpinaţi de doi rabini. Întreaga ceremonie a putut fi urmărită de deputaţi pe monitoare uriaşe.

Rabinul Elias Dray din Amberg, în apropiere de Nürnberg, şi colegul său Shaul Nekrich din Kassel i-au aşteptat pe politicienii germani de vârf cu un sul de Tora. Este probabil cel mai vechi exemplar care mai există azi în Germania. A fost caligrafiat în 1792, în localitatea Sulzbach, şi a scăpat ca prin minune de un incendiu care a mistuit aşezarea 30 de ani mai târziu. După alţi 140 de ani a scăpat nevătămat şi de prigoana nazistă. Ulterior, sulul care conţine primele cinci cărţi ale Vechiului Testament, frumos caligrafiat în ebraică, s-a pierdut, fiind redescoperit, din întâmplare, de rabinul Dray, în anul 2015.

Sulul de Tora din Sulzbach a fost adus în Bundestag

Sulul de Tora din Sulzbach a fost adus în "camera de reculegere" a Bundestagului

Şase ani mai târziu, în ianuarie 2021, preţiosul obiect de cult este restaurat. Ultimele cuvinte au fost caligrafiate cu grijă în "camera de reculegere" a Bundestagului. La fiecare literă un alt politician s-a aşezat lângă rabinul-caligraf, ţinând mânerul de lemn al Torei. Harbarth şi Haselhoff, Schäuble, Merkel şi Steinmeier, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din Germania, inclusiv Knobloch şi Weisband. Ceremonia s-a desfăşurat perfect. Apoi un rabin a intonat un cântec. Sulul de Tora a fost resacralizat şi îşi va lua locul, începând din iunie, în sinagoga din Amberg.

Un sul de Tora a fost completat în Bundestag

Rabinul Shaul Nekrich a completat ultimele cuvinte din Tora în Bundestag

Schäuble a evidenţiat că sulul de Tora şi comemorarea din Bundestag stau mărturie că "cei 1700 de ani de viaţă evreiască în Germania nu s-au încheiat". Politicienii germani de rang înalt s-au obligat prin această ceremonie să "apere de atacuri viaţa evreiască din Germania" şi să transmită mai departe amintirea ororilor Holocaustului.

Rabinul Dray a declarat pentru Deutsche Welle că are "foarte mare încredere" în aceşti reprezentanţi politici. Ei au demonstrat mereu că "viaţa evreiască este importantă pentru ei."