Germania accesează rezerva de petrol și verifică benzinării

"Vestea cea mai importantă mai întâi: alimentarea cu energie în Germania este asigurată." Asta a spus miercuri ministra Economiei, Katherina Reiche (CDU), când a anunțat accesarea rezervelor naționale de petrol. În ciuda prețurilor crescute cu aproximativ 30 la sută în contextul războiului din Iran, există suficient petrol, iar nici în ceea ce privește alimentarea cu gaz nu există motive de îngrijorare. "Dependența noastră de regiunea Golfului în sectorul gazelor este foarte redusă, cu mai puțin de patru procente din consumul total al UE."

Relaxarea situației, transmiterea unui sentiment de stabilitate - aceste lucruri au prioritate pentru guvernul federal în aceste vremuri. Probabil și din acest motiv, executivul de la Berlin a reacționat imediat după ce Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a rugat statele membre să deblocheze 400 de milioane de barili din rezervele naționale de petrol, pentru a stabiliza prețul petrolului. Convertit, acest volum reprezintă peste 54 de milioane de tone. Aceasta este cea mai mare punere în circulație a rezervelor de țiței din istoria AIE.

Depozite în locuri secrete

AIE obligă cele 32 de state membre să mențină permanent rezerve de petrol echivalente cu cantitatea pe care o importă, în medie, timp de 90 de zile. În Germania, potrivit Ministerului Federal al Economiei, 19,5 milioane de tone de țiței sunt stocate ca rezervă în depozite secrete - echivalentul a 143 de milioane de barili. Cea mai mare parte a țițeiului este păstrată în cavități subterane de mari dimensiuni, însă o parte din rezerve se află și în depozite de suprafață. Germania intenționează să pună în circulație 2,4 milioane de barili.

În plus, guvernul federal vrea să limiteze modificările de preț la stațiile de alimentare. Prețurile la benzină și motorină depășesc doi euro pe litru. Pentru a reduce povara asupra navetiștilor și companiilor, frecvența schimbărilor de preț la pompe ar trebui restricționată, a explicat ministra Economiei. După modelul Austriei, stațiile de alimentare ar avea voie să majoreze prețurile o singură dată pe zi. Reducerile de preț ar rămâne permise în orice moment.

Ca măsură suplimentară, se analizează o înăsprire a legislației antitrust. Oficiul pentru Carteluri, care supraveghează eventuale înțelegeri abuzive privind prețurile și majorările nejustificate, ar urma să primească mai multe instrumente de intervenție.

O picătură pe o piatră încinsă

La nivel mondial se extrag zilnic puțin peste 100 de milioane de barili de petrol. O cincime din această cantitate este transportată în mod normal cu petroliere prin Golful Persic. Însă Iranul nu mai permite trecerea navelor prin strâmtoarea de lângă coasta sa de la atacul comis de SUA și Israel. Acum, regimul de la Teheran afirmă că ar fi amplasat mine marine în zonă - o informație care sugerează că Strâmtoarea Ormuz, practic, nu va redeveni navigabilă prea curând.

Utilizarea rezervelor de petrol în această situație „are sens, dar nu este un leac universal”, spune economistul Marcel Fratzscher. Cu 400 de milioane de barili, blocada poate fi compensată pentru aproape trei săptămâni. „Foarte multe depind acum de evoluția războiului din Orientul Mijlociu”, explică șeful Institutului German pentru Cercetări Economice din Berlin (DIW). Dacă conflictul va escalada și strâmtoarea va rămâne închisă mai mult timp, rezervele de petrol vor fi mai degrabă „o picătură pe o piatră încinsă”.

Economia germană, sub presiune

De la atacul Rusiei asupra Ucrainei și oprirea livrărilor de gaz rusesc, prețurile la energie sunt oricum ridicate în Germania. Mult prea ridicate, spune mediul de afaceri, care se consideră astfel masiv dezavantajat în competiția internațională. Producția industrială scade în mod constant. Companiile investesc tot mai mult în afara Germaniei.

La preluarea mandatului, în urmă cu zece luni, guvernul federal a declarat relansarea economică drept prioritate absolută. Însă o redresare reală întârzie să apară. În afară de prețurile mari la energie, mediul economic se plânge de prea multă birocrație și de o povară excesivă din cauza contribuțiilor sociale. La toate acestea se adaugă politica vamală imprevizibilă a președintelui american Donald Trump, care afectează în special puternica industrie germană de export.

O mie de miliarde de euro pentru armament și infrastructură

Guvernul german a lansat cheltuieli publice uriașe pentru modernizarea Bundeswehr și pentru renovarea și reconstrucția infrastructurii adesea degradate, cu scopul de a impulsiona economia. Va fi dat peste cap acest plan de războiul din Iran? Opiniile economiștilor sunt împărțite.

Într-o prognoză, DIW Berlin pornește de la premisa că economia ar putea totuși crește cu un procent în acest an. Șeful DIW, Fratzscher, crede că: „Per ansamblu, redresarea economiei germane va fi încetinită, dar nu oprită.” Creșterea ar putea fi cu 0,1 până la 0,2 puncte procentuale mai mică. Însă în calcule există un mare „dar”, deoarece se presupune că cel mai puternic val de scumpire a energiei a trecut deja, iar prețurile la petrol și gaze vor scădea în al doilea trimestru al anului.

Pierderile ar putea fi mai mari

Alți economiști sunt mai puțin optimiști. „Dacă economiei mondiale i-ar lipsi permanent 20 la sută din capacitățile de petrol și gaze, ar fi grav”, a declarat economistul Gabriel Felbermayr pentru cotidianul economic german „Handelsblatt”. Acesta ar fi cel mai grav scenariu posibil. Pentru fiecare zece dolari cu care se scumpește un baril de petrol, creșterea economică în statele industrializate se reduce cu zece procente, susține șeful Institutului pentru Economie Mondială din Kiel.

Institutul Economiei Germane (IW) a simulat că prețurile mai ridicate la petrol ar putea provoca în Germania pagube de ordinul miliardelor. Dacă prețul petrolului ar urca la 100 de dolari pe baril (un baril înseamnă aproximativ 159 litri; n. red.), pierderile la Produsul Intern Brut s‑ar ridica la 0,3 la sută în acest an și la 0,6 la sută în 2027.

Branșele energofage și exporturile suferă puternic

Acestea nu sunt vești liniștitoare pentru guvernul federal. Mult va depinde de cât timp va mai dura conflictul din Golful Persic. „Germania și Europa nu au niciun interes într‑un război fără sfârșit”, a declarat la Berlin cancelarul federal Friedrich Merz (CDU). „Nu avem interes într-o dezmembrare a integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului.” Asta ar dăuna tuturor. „Afectează securitatea noastră, aprovizionarea noastră cu energie și, posibil, și situația privind migrația.”

Afectate de petrolul scump sunt mai ales ramurile energofage precum industria chimică, siderurgia, construcția de mașini și transporturile. Perturbarea traficului aerian și maritim duce la timpi de transport mai lungi și costuri mai ridicate. În industria auto, scumpirile lovesc o ramură deja aflată în criză. În cadrul concernului Volkswagen ar urma să dispară aproximativ 50.000 de locuri de muncă, în Germania, până în 2030. Porsche raportează o prăbușire a profitului de peste 91 la sută.

Singurele cifre bune din această perioadă vin de la producătorii de armament. Pentru concernul de apărare Rheinmetall din Düsseldorf, războiul din Iran aduce chiar un nou impuls. Cererea de sisteme de apărare antiaeriană a crescut considerabil, a declarat președintele consiliului de administrație, Armin Papperger, la prezentarea rezultatelor financiare. „În weekend, telefoanele nu au tăcut deloc.”