Germania a atras 60.000 de români

Cu 25% a crescut, în prima jumătate a lui 2012 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul imigranţilor din Germania, contabilizaţi în cel mai recent raport al Oficiului Federal de Statistică (destatis). Dintre cei circa 500.000 de noi sosiţi, 306.000 provin din statele Uniunii Europene, 59.513 fiind români (al doilea grup după polonezi - 89.000 de cazuri recenzate în perioada ianuarie - iunie 2012).

Comparat cu primele şase luni ale anului trecut, numărul imigranţilor români a crescut cu 26,2%. Creşterea este mult mai mică decât cea înregistrată în cazul gercilor (78%) sau a spaniolilor şi portughezilor (dublu faţă de primele şase luni din 2011) - doar că toate cele trei pepiniere la un loc au gratulat Germania cu 32.700 de imigranţi (un spor de 13.000). Landurile ţintă pentru mai bine două-treimi sunt Renania de Nord - Westfalia, Bavaria şi Baden Württemberg, adică principalii contributori la bunăstarea economică a Republicii Federale. Oficialii din Thuringia, unul dintre landurile noi, provenite din fosta RDG, au anunţat că în acea parte a Germaniei, tema imigraţiei nu este de actualitate: numărul total de imigranţi a crescut doar cu 0,5%, ceea ce, în cifre reale, reprezintă 4400 (dintre care undeva în jurul a 150 de români).

Cifrele raportate de oficialii de la destatis relevă un record pentru Germania iar tendinţele, menţionează autorii studiului, par a se menţine. Evoluţia este sau nu îngrijorătoare în funcţie de instituţia de presă care multiplică informaţiile statisticienilor. Dacă grija unor cotidiane bulevardiere cum ar fi Hamburger Abendblatt este de a scoate în evidenţă fuga de criză şi refugiul în Germania, la fel cum Bild titrează "Vin tinerii greci, spanioli şi portughezi!", Frankfurter Allgemeine Zeitung publică părerea lui Herbert Brücker, economist şi cercetător în problemele migraţiei de la Institutul pentru Cercetarea Pieţei Muncii (IAB) din Nürnberg: "Germania a devenit atractivă în perioada crizei dar migranţii din sudul Europei au, în general, înaltă calificare", ceea ce le oferă şanse bune de a găsi repede un loc de muncă.

Acelaşi ziar cara apare la Frankfurt constată că românii şi bulgarii obişnuiau să migreze spre Spania sau Italia. Creşterea cotei şomajului în Europa cumulată cu acuta criză de cadre specializate de care suferă Germania a deviat parte relevantă din fluxul de căutători de joburi către Republica Federală. Agenţia Federală pentru Muncă a dat recent publicităţii propriile analize care estimează că Germania are nevoie, deocamdată, de un ritm de imigrare de 100.000 de persoane pe an pentru a acoperi deficitul de specialişti. Însuşi ministrul Sănătăţii, Daniel Bahr, pledează, de la cel mai înalt nivel posibil în stat, pentru relaxarea politicilor de imigrare, dat fiind că domeniul pe care îl administrează este unul dintre cele mai descoperite. Nu doar angajatorii îl susţin pe Bahr în demersul său de liberalizare a pieţei muncii (inclusiv prin îndepărtarea barierelor salariale) ci şi ministrul Internelor, Hans Peter Friedrich, care a vorbit recent despre nevoia Germaniei de "tineri motivaţi".

Cifrele difuzate de către destatis relevă şi faptul că, în paralel cu imigraţia, 318.000 de persoane au părăsit Germania în primele şase luni ale acestui an; 61.000 au fost cetăţeni germani care şi-au căutat norocul în alte părţi ale lumii. Pe ansamblu, populaţia Germaniei a crescut - în intervalul aflat sub observaţie - cu 182.000 de locuitori.