1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania 2021: Între pandemie şi sfârşitul erei Merkel

1 ianuarie 2021

Mai ales combaterea pandemiei, dar şi alegerile parlamentare din toamnă şi sfârşitul erei Merkel vor fi evenimente marcante ale anului 2021 în Germania.

https://p.dw.com/p/3nAdb
Foc de artificii la Poarta Brandenburg din Berlin
Foc de artificii la Poarta Brandenburg din Berlin Imagine: Michael Sohn/AP Photo/picture alliance

În prezent nimic nu este mai important decât coronavirusul. Pandemia a pus stăpânire aproape total pe societate din luna martie a anului trecut. Nici perspectiva vaccinărilor în masă nu schimbă cu nimic situaţia. În plus, la cumpăna dintre ani, responsabilii politici au decis un lockdown aproape total, la nivelul întregii Germanii.

"Dacă în perioada Crăciunului avem prea multe contacte sociale şi ulterior vom constata că a fost ultimul Crăciun petrecut împreună cu bunicii, atunci vom fi făcut ceva greşit. Să nu facem asta", avertiza cancelara Angela Merkel pe 9 decembrie în Bundestag, neobişnuit de emoţionată în contextul în care se înregistraseră aproape 600 de decese provocate de coronavirus în interval de o zi. Ulterior, numărul deceselor a mai crescut substanţial.

Dar opoziţia faţă de îngrădirea libertăţii individuale este în creştere, mai ales în cadrul demonstraţiilor organizate de mişcarea "Querdenker". Politologul Florian Hartleb a declarat pentru DW: "Se consolidează o mişcare socială care reuneşte şi extrema dreaptă şi extrema stângă, dar şi adepţi ai unor curente ezoterice şi oameni care neagă adevărul ştiinţific."

Şapte scrutinuri

Păstrarea echilibrului între protecţia sănătăţii şi libertăţile cetăţeneşti ar putea influenţa şi alegerile din noul an, care sunt numeroase, în comparaţie cu 2020.

Cetăţenii vor fi chemaţi la urne în şase landuri federale. În martie se vor desfăşura alegeri în landul Baden-Württemberg, unde premierul regional Winfried Kretschmann, singurul şef ecologist de guvern regional de până acum din Germania, va candida pentru un nou mandat. Interesant va fi şi scrutinul din Turingia, programat să aibă loc în aprilie. Premier regional este acolo Bodo Ramelow, singurul membru al formaţiunii Stânga (Die Linke), care ocupă o astfel de funcţie.

În landul Saxonia Anhaltină se va decide cel târziu la alegerile regionale din iunie dacă actuala coaliţie, alcătuită din creştin-democraţi (CDU), social-democraţi (SPD) şi ecologişti are viitor. În disputa privind majorarea taxei pentru televiziunea şi radioul public, organizaţia regională a CDU a fost singura care s-a opus. Poziţia a devenit problematică pentru CDU Turingia fiindcă a făcut front comun în această chestiune cu formaţiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Dar cel mai important scrutin al anului, cel parlamentar la nivel federal, va avea loc în septembrie. Odată cu el se încheie era Merkel. După 16 ani la conducerea guvernului federal, cancelara a anunţat că nu mai candidează pentru un nou mandat.

La revedere, Angela!

La va lipsi germanilor ceva după plecarea Angelei Merkel din prim-planul scenei politice? Florian Hartleb crede că da. Le va lipsi "voinţa şi insistenţa ei, puterea ei de muncă neistovită, aproape supraomenească, disciplina ei interioară şi elementul ştiinţific în politică." În opinia lui Hartleb, guvernările ei au avut şi unele carenţe, de exemplu "limbajul nebulos, înţesat de şabloane" şi "politica pentru refugiaţi, impusă cu încăpăţânare, acompaniată de un cult naiv al ospitalităţii", care a permis ascensiunea AfD.

Merkel a fost percepută şi apreciată şi în străinătate ca un cancelar de criză, care în vremuri tulburi, marcate de datoriile statelor europene, de Brexit şi Trump, acum de coronavirus, a reuşit să ţină capacul pe oala în clocot.

Cancelarul Söder?

De aceea una din principalele chestiuni care se vor pune în noul an va fi cine îi va succeda în funcţie. În contextul în care CDU este creditat stabil cu 35 la sută din voturi, cu mare avantaj faţă de restul partidelor, viitorul preşedinte al formaţiunii are cele mai bune şanse să devină şi noul cancelar.

Oficial la această funcţie candidează trei politicieni. Câştigătorul va fi ales în cadrul congresului online care se va desfăşura la mijlocul lunii ianuarie. Aceştia sunt Friedrich Merz, fost şef al grupului parlamentar CDU, Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia şi Norbert Röttgen, specialist al formaţiunii creştin-democrate în materie de politică externă. Potrivit sondajelor, însă, o majoritate relativă a germanilor l-ar dori cancelar pe Markus Söder, premierul landului Bavaria şi preşedinte al Uniunii Creştin Sociale (CSU), formaţiunea parteneră a CDU. Un cancelar provenind din CSU ar fi o premieră pentru Germania.

Posibile coaliţii la Berlin

Indiferent cine va fi noul cancelar, CDU şi CSU vor avea nevoie de cel puţin încă un partner de coaliţie pentru a putea forma guvernul. Actualul partner, SPD, nu numai că este foarte slab în sondaje, dar pare surmenat după ce a fost de două ori coechipier al cancelarei Merkel.

Posibili parteneri ai creştin-democraţilor ar putea fi ecologiştii aflaţi în ascensiune. Sub preşedinţia îndrăgiţilor Annalena Baerbock şi Robert Habeck, verzii au renunţat la unele poziţii fundamentaliste şi vor să acceadă la guvernare. Habeck a declarat în cadrul unui congres desfăşurat la sfârşitul lunii noiembrie: "Lucrăm pentru soluţii plini de optimism. Şi pentru aceste soluţii luptăm să dobândim puterea."

Söder avertizează însă tabăra creştin-democrată să nu plece de la premisa unui viitor guvern împreună cu ecologiştii. "Unii cred că o coaliţie a conservatorilor cu ecologiştii ar fi ceva extrem de nostim. Dar trebuie să fim atenţi să nu ne trezim în final cu un model cu totul nou: anume un guvern roşu-roşu-verde." Adică un guvern format din SPD, Die Linke (Stânga) şi ecologişti. Dar în sondaje, o astfel de coaliţie nu întruneşte până acum majoritatea.

O societate scindată

Alternativa pentru Germania (AfD), până acum cel mai puternic partid de opoziţie din Bundestag, şi-a diminuat performanţa în sondaje. Dar limitările determinate de pandemie i-ar putea asigura o creştere a electoratului. "Trăim într-o ţară scindată", afirmă Hartleb. "Dacă trauma provocată de pandemie va fi urmată de un declin economic atunci polarizarea societăţii va fi de durată."

Orice ar fi, politologul este încredinţat că pandemia va rămâne tema dominantă şi în 2021. "Coronavirusul este cea mai gravă criză din anul 1945 încoace şi afectează toate palierele politice, de la nivel local la nivel global", avertizează el.

Hasselbach Christoph
Christoph Hasselbach Analist, corespondent în străinătate și comentator de politică internațională.