Geolog german: ″Prăbușirea cascadei Bigăr nu e o catastrofă″ | România | DW | 09.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Geolog german: "Prăbușirea cascadei Bigăr nu e o catastrofă"

Geologul german Dr. Ulrich Hambach consideră că e foarte improbabil ca intervenția omului să fie cauza prăbușirii cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.

Cascada Bigăr (înainte de prăbușire)

Cascada Bigăr (înainte de prăbușire)

DW: Potrivit reprezentanţilor Romsilva, prăbușirea cascadei Bigăr are cauze naturale. Un ghid de turism și activist de mediu a declarat pentru DW că motivul este intervenția omului în circuitul apei, apa fiind deviată către o păstrăvărie, astfel încât roca din care este formată cascada - travertinul - nu a mai avut parte de necesarul ei natural de apă dulce. Cum vedeți dvs. lucrurile? 

Dr. Ulrich Hambach: Teoretic, dacă întreaga alimentare cu apă ar fi întreruptă, s-ar putea ajunge, în decurs de ani și chiar decenii, la un proces intern de descompunere a calcarului, prin care întreaga structură ar deveni instabilă. Este însă foarte, foarte improbabil în acest caz ca devierea apei să fie cauza colapsului cascadei. Începând din anii 80, am fost implicat în mai multe proiecte privind travertinul, în mai multe țări europene, în cadrul cărora am fost în Italia, Spania, fosta Iugoslavie, Grecia și România, și în toate aceste țări există multe cazuri în care astfel de structuri s-au prăbușit. Un alt exemplu din România este cascada La Chișătoare, din Valea Moeciu, care s-a prăbușit parțial. 

Din punct de vedere geologic, se poate exclude ca intervenția omului prin devierea apei să fi fost cauza prăbușirii cascadei?

În științele naturii, lucrăm cu probabilități. Iar acest lucru este foarte improbabil. Nu este exclus nici să ne cadă un meteorit în cap, dar e foarte improbabil. 

În România se discută despre posibilitatea de a reconstrui artificial cascada prăbușită. Vi se pare o idee rezonabilă?

Ce rost ar avea așa ceva? Pentru niște poze pe Instagram? Poate sună brutal, dar după 200 de ani, structura se va regenera.

Dr. Ulrich Hambach

Dr. Ulrich Hambach

Nu consider că prăbușirea cascadei Bigăr e o catastrofă. Sigur că e păcat, iar popularitatea cascadei în rândurile turiștilor își avea rostul, creând o legătură între oameni și natură. Astfel de legături sunt bune, dar această structură nu era unică nici în România, nici în Europa, și cu atât mai puțin la nivel global. Cascada a fost lăudată aproape isteric în urmă cu câțiva ani, sigur că dă bine în poze, dar e destul de mică în comparație cu alte structuri de acest fel din România. 

Din punct de vedere al protecției mediului, o reconstrucție artificială a cascadei Bigăr ar fi irelevantă, chiar ridicolă. Dar dacă ar atrage turiști, actorii din domeniul turismului sunt cei care trebuie să decidă dacă merită investiția. 

Care sunt cele mai importante diferențe dintre cascadele formate din travertin și cele formate din alte roci?

O cascadă normală e ghidată doar de gravitație, apa cade pe o pantă. O cascadă formată din travertin se formează singură, la un izvor care nu trebuie să fie neapărat pe o pantă. Se formează un fel de terasă, cu niște structuri minunate, ca în cazul cascadei Bigăr, caracterizate printr-o vegetație specifică. Astfel de structuri se formează în descurs de decenii sau chiar secole și milenii. 

Sunt mai fragile cascadele formate din travertin? 

Celelalte cascade, spre exemplu cele mari, ca Niagara, sunt erozive, adică distructive. Şi ele se schimbă cu timpul, dar mult mai încet. 

O cascadă formată din travertin e constructivă. Prin precipitarea de carbonat activă, această cascadă îşi formează propria suprafaţă. Se formează ceva prin procesul de dizolvare și reprecipitare a calcarului. Astfel, poate fi mai puțin stabilă. Prăbuşirea unor astfel de structuri e un proces normal. 

De ce este interesantă România pentru geologi ca dvs?

România este, alături de Italia, țara europeană cea mai activă din punct de vedere geologic. Aici se întâmplă multe, inclusiv cutremure - ne așteptăm, din nefericire, la următorul mare cutremur în regiunea Vrancea. Un alt aspect important este vulcanismul din România. Împreună cu mai mulți colegi din România, Ungaria și Marea Britanie, lucrez la o carte despre Complexul vulcanic Ciomadul din România. Cartea va apărea și în limba română. 

Geologul german Dr. Ulrich Hambach de la Universitatea Bayreuth a călătorit pentru prima dată în România ca cercetător în 1992 şi a revenit frecvent în ultimele trei decenii. Printre altele, a cercetat istoria geologică recentă a României și a țărilor ei vecine.