Gay Pride 2018: petrecerea soților Coman-Hamilton | România | DW | 09.06.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Gay Pride 2018: petrecerea soților Coman-Hamilton

La doar un cordon de jandarmi distanță de mitingul organizat de majoritatea parlamentară, bucureștenii au dansat pentru diversitate și pentru o decizie a Curții de Justiție a UE.

Aproape zece mii de oameni au participat, în această după amiază, la București, la cel de-al 14-lea marș al diversității, o asistență record în istoria manifestațiilor Gay Pride din România. Ediția din acest an a coincis cu finalul săptămânii care a început, la Curtea de Justiție a Uniuinii Europene, cu o decizie importantă pentru căsătoriile dintre persoane de același sex: chiar dacă nu sunt obligate să le autorizeze, statele membre UE sunt obligate să recunoască statutul de soț a unui cuplu care s-a căsătorit într-o țară în care asemenea legături se oficiază. Sentința a fost pronunțată la capătul unui lung proces intentat de un cetățean român: Adrian Coman. Căsătorit în Belgia, în 2010, cu un cetățean american, Robert Clabourn Hamilton, Coman a fost refuzat de statul român când a cerut ca partenerului său de viață să îi fie recunoscute toate drepturile legale pe care le au soții în societate, inclusiv dreptul de ședere în România pentru soțul lui american. A atacat decizia până când instanța supremă a Uniunii Europene i-a dat, în final, dreptate.

Adrian Coman si Robert Clabourn Hamilton (DW/Cristian Ștefănescu)

Adrian Coman și Robert Clabourn Hamilton la Bucharest Pride 2018

"Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor", se precizează în comunicatul CJUE.

Coman și Hamilton au fost, de altfel, vedetele paradei din acest an – sau, cel puțin, eroii celor prezenți. Lumea a vrut să se fotografieze cu ei, le-au cerut să le povestească experiența lor cu justiția. „De fapt, am avut dreptate în 2012, când am solicitat Guvernului român să ne recunoască drepturile de soți. Practic, acum suntem soți, aici, la București”, a comentat Coman.

Cordoane de jandarmi au încercat să nu permită accesul curioșilor la parada desfășurată pe Calea Victoriei din capitala României. Cu atât mai mult cu cât evenimentul se desfășura practic în aceeași zonă în care a avut loc și mitingul de susținere convocat de coaliția de guvernământ PSD+ALDE. 

Față de anul trecut, când marșul a primit autorizație într-o zonă cu parcuri, departe de spațiul public circulat și unde participanții nu au deranjat liniștea unei societăți încă destul de homofobe, plimbarea Gay Pride din acest an a traversat una dintre marile magistrale ale Bucureștilor și s-a încheiat chiar în centrul orașului, în Piața Universității, ceea ce este un evident progres. Despre progrese ne-a vorbit și sociologul Mihaela Biolan: „Societatea deja acceptă. Este mai mult decât acum zece ani, mai mult decât anul trecut, iar procesul va fi exponențial. A crescut și numărul aliaților diversității. Iar vocilor anti, care sunt mai vehemente în ultima perioadă, le mulțumim din inimă. Ei au activat aliații”.

Bucharest Pride 2018 (DW/Cristian Ștefănescu)

Bucharest Pride 2018: Mihaela Biolan, Paul Brummel, Cord Meier-Klodt (de la stânga)

Drepturile minorităților sunt drepturile majorității

Diferențele dintre oameni îmbogățesc societatea, ne-a spus ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell: „Societatea este mai colorată, mai vivace”. Brummell a deschis marșul Gay Pride din acest an, alături de Angela Cristea, șefa misiunii permanente a Comisiei Europene în România, și de ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt. „Nu este o zi împotriva intereselor și drepturilor cuiva. Este o zi pentru. Pentru toleranță, pentru diversitate, pentru valorile europene. Oamenii au modele de viață diferite, dar vrem să arătăm astăzi că respectarea drepturilor minorităților înseamnă respectarea drepturilor noastre, ale tuturor”, crede reprezentantul Berlinului la București.

Acel „împotrivă” pomenit de Meier-Klodt este desigur o referire indirectă la temerile celor ce susțin că legea fundamentală a țării ar trebui să definească în așa fel familia încât să nu permită căsătoriile între persoane de același sex. „Sunt oameni care fac parte dintr-o comunitate sexuală diferită, dar care rămân, totuși, cetățeni. Acest lucru nu poate fi ignorat ”, este de părere deputatul social-demcrat Petre Florin Manole, convins că Parlamentul va fi sensibilizat în direcția adoptării legii parteneriatului civil. Manole a votat contrar partidului din care face parte, împotriva unui referendum care să impună restricții constituționale căsătoriilor dintre persoane de același sex. Un proiect de lege privind parteneriatul civil este între timp definitivat iar Manole este convins că va fi adoptat înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor.