GAUDEAMUS, un spatiu de dezbateri

Mai multe fire rosii strabat programul actualei editii a salonului de carte Gaudeamus.Unul dintre acestea, cel mai gros, mai incilcit care incepe in sfirsit sa fie descurcat este cel al trecutului comunist.

Daca in prima zi a salonului, romanul Doinei Rusti, intitulat „Fantoma din moara“ publicat la editurá Polirom oferea platforma unei dezbateri consacrate „Fictionalizarii trecutului comunist“ ca si, intr-un registru diferit desigur, „Gulagul“ lui Aleksandr Soljenizin suscita opinii memorabile formulate de Mircea Cartarescu, Vladimir Tismaneanu, Mircea Mihaies, roman editat in colectia „Cotidianul“ - a doua zi, centrul de greutate al dezbaterilor s-a deplasat in spatiul de interferente ale literaturii cu istoria.

Terenul este minat de politica si sfisiat de interventia cenzurii si a politiei politice in tarile care au facut experienta totalitarismului.

Intitulat „Scriitorul, cenzura si securitatea“ seminarul organizat de editura ALL si Uniunea Scriitorilor a pornit de la editarea celor 7 volume de opere complete ale lui Bujorel Nedelcovici, intrunind participarea la dezbaterile de pe podium a lui Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania si a istoricului Stephane Courtois, coordonatorul cunoscutului volum „Cartea Neagra a comunismului“, tradus la vremea lui imediat in romana.

Acum, la abia un an de la aparitia in franceza, „Dictionarul Comunismului“, aparut anul trecut le editura LAROUSSE, coordonat tot de Stephane Courtois, este lansat la editura Polirom.Simpozionul si apoi lansarea la stand a amintitului volum, la care se adauga si lansarea volumului „Bastionul cruzimii“ de Marius Oprea, tot la Polirom, au structurat o continuitate de idei si de participare.Invitatii simpozionului „Scriitorul, cenzura si securitatea“: Ana Blandiana, Romulus Rusan,Livius Ciocarlie,Lucia Hossu Longin,Armand Gosu,Emil Constantinescu s-au regasit si la standul Polirom.

Evenimentele au stirnit o larga participare a publicului, atit la simpozion cit si la ciclul de lansari.Dar mai important decit acest inalt plafon de audienta pare a fi pachetul de idei care a fost desfacut in forfota tirgului fara ca ele sa se piarda in eter.

Fiindca, daca pe de-o parte gratie prezentei mass media totul s-a inregistrat, pe de alta, publicul a absorbit cu nesat spusele invitatilor.

Mai cu seama disocierile facute de Stephane Courtois intre cenzura care dintotdeauna a existat incepind de la Socrate, luind formele monstruoase in regimurile totalitariste si intre fenomenul subtil al autocenzurii, in societatile democratice si desigur, in proportii infinit mai devastatoare in cele totalitariste, trebuie sa le fi dat multora de gindit.Iar cei care s-au intrebat de ce in editia originala, in franceza, a „Dictionarului comunismului“ Romania nu apare, lacuna eliminata doar partial in editia romana printr-un capitol special elaborat de Marius Oprea, tot istoricul francez le-a oferit o explicatie „incomoda“: spre deosebire de Ungaria, Cehoslovacia si Polonia, Romania a „suportat“ mai docil comunismul …

Concluzia este ca lacunele existente in istoria europeana a totalitarismului rosu in privinta altor tari europene foste comuniste, in ocurenta Romania, pot fi eliminate printr-o asidua, lucida, curajoasa si documentata investigare istorica, documentaristica, a acestui trecut ca si printr-un proces de primenire morala, de un mea culpa. Inceputul exista deja, dar mai sunt multe de facut.