FOCUS
- România
- Germania
- Europa
- Global
- Moldova
- Economie
Media Center
- TV live
- Întregul conţinut media
ÎNVAŢĂ GERMANĂ
Curs de limba germană
Deutsch XXL
Community D
Predă germană

Germania

Galeria preşedinţilor Germaniei Federale

În Germania, preşedintele federal deţine cea mai înaltă funcţie în stat. Cu toate acestea, el are puţin de-a face cu treburile guvernării. O trecere în revistă a politicienilor care au ocupat această funcţie.

Frank-Walter Steinmeier (preşedinte din 2017)

Steinmeier a fost în cariera sa politică între altele şeful cancelariei federale, în timpul guvernului Gerhard Schröder, şeful grupului parlamentar SPD din Bundestag şi ministru de Externe în cabinetul Angela Merkel. Steinmeier, acum în vârstă de 66 de ani, este al cincilea preşedinte federal care a candidat pentru un al doilea mandat.
Joachim Gauck (2012-2017)

Pastorul protestant a fost activist pentru drepturi cetăţeneşti în defuncta RDG. După reunificarea Germaniei, Joachim Gauck a condus Oficiul care i-a purtat şi numele de studiere a arhivelor fostei poliţii politice din Germania de Est, STASI. Viaţa sa e marcată de experienţa totalitarismului.
Christian Wulff (2010-2012)

Christian Wulff (CDU) este, până acum, cel mai tânăr preşedinte pe care l-a avut Germania Federală postbelică. Memorabil e discursul său în care a spus că "islamul face parte din Germania" precum creştinismul şi iudaismul. Fostul premier al Saxoniei Inferioare s-a retras din funcţia de preşedinte al Germaniei în urma unor acuzaţii de corupţie.
Horst Köhler (2004-2010)

Economistul Horst Köhler a fost preşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi director general al Fondului Monetar Internațional (FMI). El s-a retras înainte de finele mandatului. Köhler provine dintr-o familie aparţinând minorităţii germane din Basarabia.
Johannes Rau (1999-2004)

Johannes Rau (SPD) a fost timp de un deceniu premierul celui mai populat land federal german: Renania de Nord-Westfalia (NRW). În calitatea sa de preşedinte federal, Rau a pledat pentru o mai mare deschidere faţă de imigranţi. "Vreau să fiu preşedintele tuturor germanilor şi partener al tuturor oamenilor care trăiesc şi muncesc în această ţară fără a deţine un paşaport german", a subliniat Rau.
Roman Herzog (1994-1999)

Fostul judecător la Curtea Constituţională a rămas în amintirea colectivă prin discursul susţinut în 1997, recomandând germanilor să spargă cercul vicios al resemnării fiind deschişi pentru reforme. El a cerut iertare Poloniei pentru suferinţele pricinuite în al Doilea Război Mondial şi a declarat ziua eliberării lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz drept zi naţională de comemorare.
Richard von Weizsäcker (1984-1994)

În 1985 politicianul CDU a vorbit de asumarea responsabilităţii pentru ororile comise de nazişti. 8 mai este "ziua eliberării", a spus von Weizsäcker, punând sub semnul întrebării faptul că germanii n-ar fi avut habar de Holocaust. "Nu poate exista reconciliere fără comemorare", a atras atenţia Richard von Weizsäcker.
Karl Carstens (1979-1984)

Născut la Bremen, fiu al unui profesor de şcoală comercială, care a murit în timpul Primului Război Mondial chiar înainte ca el să se nască, Carstens a studiat dreptul şi ştiinţe politice şi a făcut parte din aviaţia militară în al Doilea Război Mondial. Alegerea sa în funcţia de preşedinte al Germaniei a fost controversată din cauza apartenenţei sale la partidul nazist NSDAP începând cu 1940.
Walter Scheel (1974-1979)

Scheel, fiul unui meşteşugar din Solingen, a absolvit o pregătire în domeniul bancar după care, în 1939, a intrat în Wehrmacht. După război a fost consilier economic şi a aderat la formaţiunea liberală FDP, al cărei preşedinte avea să devină. Scheel, un om vesel, iubitor de muzică, a participat la mai multe emisiuni de televiziune.
Gustav Heinemann (1969-1974)

Gustav Walter Heinemann (SPD) a fost primar al oraşului Essen, ministru de Interne şi Justiţie înainte de a deveni preşedinte federal. El a iniţiat tradiţia invitării unor oameni obişnuiţi la reşedinţa preşedintelui cu prilejul Anului Nou. Heinemann i-a încurajat pe germani să nu se lase asupriţi, să apere principiile democratice şi statul de drept.
Heinrich Lübke (1959-1969)

Heinrich Lübke (CDU) a rămas în amintirea germanilor printr-o serie de afirmaţii penibile, datorate probabil unor probleme de sănătate. El s-a retras din funcţie cu trei luni înainte de sfârşitul celui de-al doilea mandat. Se aflase că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat la un birou de arhitectură care a construit şi barăci pentru lagăre de concentrare naziste.
Theodor Heuss (1949-1959)

Theodor Heuss (FDP) a fost primul preşedinte al Republicii Federale Germania, înfiinţate în 1949. În prealabil Heuss fusese jurnalist politic. Politicianul liberal era apreciat ca om simpatic şi cordial.

Frank-Walter Steinmeier (preşedinte din 2017)

Steinmeier a fost în cariera sa politică între altele şeful cancelariei federale, în timpul guvernului Gerhard Schröder, şeful grupului parlamentar SPD din Bundestag şi ministru de Externe în cabinetul Angela Merkel. Steinmeier, acum în vârstă de 66 de ani, este al cincilea preşedinte federal care a candidat pentru un al doilea mandat.
Joachim Gauck (2012-2017)

Pastorul protestant a fost activist pentru drepturi cetăţeneşti în defuncta RDG. După reunificarea Germaniei, Joachim Gauck a condus Oficiul care i-a purtat şi numele de studiere a arhivelor fostei poliţii politice din Germania de Est, STASI. Viaţa sa e marcată de experienţa totalitarismului.
Christian Wulff (2010-2012)

Christian Wulff (CDU) este, până acum, cel mai tânăr preşedinte pe care l-a avut Germania Federală postbelică. Memorabil e discursul său în care a spus că "islamul face parte din Germania" precum creştinismul şi iudaismul. Fostul premier al Saxoniei Inferioare s-a retras din funcţia de preşedinte al Germaniei în urma unor acuzaţii de corupţie.
Horst Köhler (2004-2010)

Economistul Horst Köhler a fost preşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi director general al Fondului Monetar Internațional (FMI). El s-a retras înainte de finele mandatului. Köhler provine dintr-o familie aparţinând minorităţii germane din Basarabia.
Johannes Rau (1999-2004)

Johannes Rau (SPD) a fost timp de un deceniu premierul celui mai populat land federal german: Renania de Nord-Westfalia (NRW). În calitatea sa de preşedinte federal, Rau a pledat pentru o mai mare deschidere faţă de imigranţi. "Vreau să fiu preşedintele tuturor germanilor şi partener al tuturor oamenilor care trăiesc şi muncesc în această ţară fără a deţine un paşaport german", a subliniat Rau.
Roman Herzog (1994-1999)

Fostul judecător la Curtea Constituţională a rămas în amintirea colectivă prin discursul susţinut în 1997, recomandând germanilor să spargă cercul vicios al resemnării fiind deschişi pentru reforme. El a cerut iertare Poloniei pentru suferinţele pricinuite în al Doilea Război Mondial şi a declarat ziua eliberării lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz drept zi naţională de comemorare.
Richard von Weizsäcker (1984-1994)

În 1985 politicianul CDU a vorbit de asumarea responsabilităţii pentru ororile comise de nazişti. 8 mai este "ziua eliberării", a spus von Weizsäcker, punând sub semnul întrebării faptul că germanii n-ar fi avut habar de Holocaust. "Nu poate exista reconciliere fără comemorare", a atras atenţia Richard von Weizsäcker.
Karl Carstens (1979-1984)

Născut la Bremen, fiu al unui profesor de şcoală comercială, care a murit în timpul Primului Război Mondial chiar înainte ca el să se nască, Carstens a studiat dreptul şi ştiinţe politice şi a făcut parte din aviaţia militară în al Doilea Război Mondial. Alegerea sa în funcţia de preşedinte al Germaniei a fost controversată din cauza apartenenţei sale la partidul nazist NSDAP începând cu 1940.
Walter Scheel (1974-1979)

Scheel, fiul unui meşteşugar din Solingen, a absolvit o pregătire în domeniul bancar după care, în 1939, a intrat în Wehrmacht. După război a fost consilier economic şi a aderat la formaţiunea liberală FDP, al cărei preşedinte avea să devină. Scheel, un om vesel, iubitor de muzică, a participat la mai multe emisiuni de televiziune.
Gustav Heinemann (1969-1974)

Gustav Walter Heinemann (SPD) a fost primar al oraşului Essen, ministru de Interne şi Justiţie înainte de a deveni preşedinte federal. El a iniţiat tradiţia invitării unor oameni obişnuiţi la reşedinţa preşedintelui cu prilejul Anului Nou. Heinemann i-a încurajat pe germani să nu se lase asupriţi, să apere principiile democratice şi statul de drept.
Heinrich Lübke (1959-1969)

Heinrich Lübke (CDU) a rămas în amintirea germanilor printr-o serie de afirmaţii penibile, datorate probabil unor probleme de sănătate. El s-a retras din funcţie cu trei luni înainte de sfârşitul celui de-al doilea mandat. Se aflase că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat la un birou de arhitectură care a construit şi barăci pentru lagăre de concentrare naziste.
Theodor Heuss (1949-1959)

Theodor Heuss (FDP) a fost primul preşedinte al Republicii Federale Germania, înfiinţate în 1949. În prealabil Heuss fusese jurnalist politic. Politicianul liberal era apreciat ca om simpatic şi cordial.

Citiţi, de asemenea

Stadtansichten am 16.08.2018 in Sibiu, Hermannstadt, Rumaenien. Das Bild zeigt einen Blick auf die Stadt Sibiu, Hermannstadt, Rumaenien. Symboldbild. Symbolfoto.Allgemeines Bild NUR FÜR REDAKTIONELLE VERWENDUNG. FOR EDITORIAL USE ONLY.

FITS 2022 şi sezonul german: Ne dăm din nou întâlnire la Sibiu 23.06.2022

Mai ales în momente de criză, nevoia de frumos, de cultură, de dialog şi întâlniri devine cu atât mai acută. La Sibiu are loc, între 24 iunie şi 3 iulie, o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru.

Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier spricht im Schloss Bellevue zu Beginn einer Diskussionsrunde mit Gästen aus Medizin, Kommunalpolitik, Polizei und Zivilgesellschaft zu, Thema „Hass und Gewalt in Zeiten der Pandemie – Erfahrungen und Reaktionen“. +++ dpa-Bildfunk +++

Frank-Walter Steinmeier, reales preşedinte al Germaniei 13.02.2022

Steinmeier rămâne pentru următorii cinci ani preşedintele Republicii Federale. Cum era de aşteptat, politicianul social-democrat a fost ales cu o mare majoritate de Adunarea Federală.

Jahreszahl 2022 mit Corona-Modell Jahreszahl 2022 mit Corona-Modell, 16.11.2021, Borkwalde, Brandenburg, In der Jahreszahl 2022 befindet sich ein Corona-Modell. *** Year 2022 with Corona model Year 2022 with Corona model, 16 11 2021, Borkwalde, Brandenburg, In the year 2022 is a Corona model

2022: Încă un an de pandemie! 06.01.2022

Noul guvern german vrea să răspândească atmosfera unei relansări politice. Dar norii sumbrii din politica internaţională şi coronavirusul creează o atmosferă apăsătoare.

Scholz la Kiev: Cu trenul în cărţile de istorie 18.06.2022

În cursul vizitei la Kiev cancelarul Scholz s-a confruntat cu presiuni din pricina întârzierii livrărilor de arme din Germania. Dar în cele din urmă posibila aderare a Ucrainei la UE a transformat vizita într-un succes.

Data 14.02.2022
Număr de fotografii 12
Autoare/Autor Rina Goldenberg
Pagini tematice Germania, Frank-Walter Steinmeier
Cuvinte cheie Germania, Republica Federală Germania, preşedinţi, Steinmeier, 1949, 2022, Frank-Walter Steinmeier, Theodor Heuss
Părerea Dvs.
Imprimaţi Imprimaţi pagina
Permalink https://p.dw.com/p/46xAc

Curs de limba germană

Deutsch XXL

Community D

Predă germană

Germania

Galeria preşedinţilor Germaniei Federale

Frank-Walter Steinmeier (preşedinte din 2017)

Joachim Gauck (2012-2017)

Christian Wulff (2010-2012)

Horst Köhler (2004-2010)

Johannes Rau (1999-2004)

Roman Herzog (1994-1999)

Richard von Weizsäcker (1984-1994)

Karl Carstens (1979-1984)

Walter Scheel (1974-1979)

Gustav Heinemann (1969-1974)

Heinrich Lübke (1959-1969)

Theodor Heuss (1949-1959)