Zgomot mult, decizii puţine

Rareori au fost atât de vizibile controversele la un summit, precum în ultimele două zile în localitatea de la poalele vulcanului Etna.

Divergenţele dintre europeni, în mod special, şi Trump au umbrit negocierile. În chestiunea protecţiei climei, Statele Unite ale Americii sunt momentan complet izolate. Nici pe restul subiectelor dezbătute nu s-a ajuns la un consens deplin.

S-a semnat totuşi o declaraţie privind combaterea terorismului şi s-a făcut un apel către companiile furnizoare de servicii de internet şi celor care administrează reţelele de socializare, potrivit agenţiei Reuters.

Premierul italian, Paolo Gentiloni, a anunţat că "există o problemă nesoluţionată, respectiv poziţia SUA faţă de acordul climatic de la Paris. Toţi ceilalţi şi-au confirmat acceptul total faţă de acord. Dar, a mai adăugat şeful guvernului de la Roma, suntem siguri că, după ce vor reflecta puţin, şi SUA îl vor susţine". Surse diplomatice franceze au anunţat însă că subiectul rămâne în suspans, după ce reprezentanţii Washingtonului au refuzat să recunoască parametrii incluşi în Tratatul de la Paris.

Negociatorii au discutat până târziu în noapte şi s-au reîntâlnit la primele ore ale dimineţii de sâmbătă, pentru a ajunge la numitori comuni pe teme precum schimburile comerciale şi criza refugiaţilor.

La nivelul liderilor, Angela Merkel a descris discuţiile ca fiind controversate, afirmând că a avut loc un schimb "foarte intens" de opinii.

Încă înainte de prezentarea acordului final, agenţiile de presă au anunţat, citând surse diplomatice, că SUA sunt dispuse se se implice în lupta împotriva protecţionismului. Preşedintele Trump a acceptat includerea unui pasaj în acest sens în comunicatul final, după ce anterior repetase că intenţionează să susţină economia americană prin măsuri protecţioniste. El a criticat public, în repetate rânduri, excedentul comercial pe care îl înregistrează Germania, Japonia şi China în relaţiile de liber schimb cu Statele Unite ale Americii.

"Copiii mor acum"

În a doua zi a summitului, liderii G7 s-au întâlnit cu reprezentanţi din Etiopia, Kenia, Niger, Nigeria, Tunis şi Guinea pentru a discuta despre refugiaţi, dar şi despre foametea din Africa.

Prezenţi la discuţii, reprezentanţii ONG-urilor au lansat un apel pentru suplimentarea finanţării programelor de combatere a foametei. "Copiii mor acum", a spus Silvia Holten de la World Vision. Marile state industrializate nu mai au voie să aştepte. "Este un dezastru", au mai declarat cei implicaţi în salvarea personaleor din zonele defavorizate. Asociaţiile speră ca programul ONU pentru combaterea foametei, care prevede alocarea a 6,9  miliarde de dolari pentru stoparea morţii infantile şi a înfometării, să devină funcţional cât mai curând. Până în acest moment sunt asigurate doar 30 la sută din totalul financiar prevăzut în proiect.

Trump dezinteresat de criza refugiaţilor

Activiştii pentru drepturile omului au criticat G7 pentru lipsa de acţiune în criza refugiaţilor. "Scandalul acestui summit este generat de găzduirea lui chiar în Sicilia, unde numai de la începutul acestui an s-au înecat 1400 de oameni", a spus Edmund Cairns de la Oxfam. El a solicitat suplimentarea ajutoarelor pentru statele în curs de dezvoltare care generează circa 90 la sută din totalul refugiaţilor ca şi sporirea siguranţei pe deja cunoscutele rute ale migraţiei.

Deşi Italia planificase să le amintească participanţilor avantajele migraţiei, SUA au blocat complet iniţiativa gazdelor. În cursul dimineţii de sâmbătă, Trump nu a manifestat niciun interes faţă de acest subiect. În timp ce premierul Paolo Gentiloni vorbea despre probleme şi şanse în timpul întâlnirii cu reprezentanţii statelor din Africa, Donald Trump a refuzat traducerea simultană. Mai mult chiar, la întâlnire, cel mai puternic şef de stat din lume a apărut cu o mare întârziere. În acest context, Gentiloni a propus ca problema refugiaţilor să fie reluată şi mai intens dezbătută la summitul G-20 de la Hamburg. 

Autoare: Alina Kühnel (dpa, reuters, afp)