G7: Protecția mediului, mai importantă ca niciodată

Mai sunt aproximativ 200 de zile până când reprezentanții celor 190 de state se vor întâlni la Paris, pentru a lua măsuri împotriva încălzirii globale.

Se are în vedere încheierea unui nou tratat de protecție a mediului, care să minimalizeze emisiile de dioxid de carbon și care să-l înlocuiască pe cel vechi, Protocolul de la Kyoto. Și asta prin producții mai mari de energie eoliană și solară, prin autoturisme mai curate, printr-o agricultură ecologică și prin protecția pădurilor. Pregătirile se fac deja, iar șansele unei noi strategii pentru protecția mediului sunt mai bune ca niciodată.

Germania vrea în primul rând să profite de președinția G7, pentru a aduce dinamică în chestiunea protecției mediului. Dar în colaborare cu Franța, care, în calitate de gazdă a viitoarei conferințe, are același interes.

Fără negocieri într-un club exclusivist

Peste câteva zile va începe la Elmau, în Bavaria, summit-ul G7. Cancelara Angela Merkel vrea să transmită de acolo un semnal clar, că țările industrializate iau problema protecției mediului în serios. ”Protecția mediului nu a fost niciodată mai importantă în timpul unei președinții G7”, au declarat surse apropiate guvernului german.

Singura problemă este că țările emergente și cele în curs de dezvoltare nu trebuie să aibă impresia că statele bogate pun deja bazele acestui nou tratat în clubul exclusivist G7.

Spre deosebire de celălalt tratat, Protocolul de la Kyoto, de această dată țările sărace vor trebui să ia și ele măsuri în direcția reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Încercarea occidentului de a face un proiect, pe care să-l prezinte apoi statelor sărace, a eșuat la summit-ul ONU pentru climă din 2009, de la Copenhaga.

De această dată va fi altfel. Statele G7 vor să lanseze perspectiva unei ”economii mondiale neutre la nivel climatic”, cu formulări destul de clare încât să fie luate în serios, dar și fără obligații, pentru a nu supăra pe nimeni. Cât de dificilă poate fi găsirea unei soluții valabile pentru toate statele s-a demonstrat la întâlnirea recentă a miniștrilor mediului, la Berlin: reprezentantul Indiei a declarat revoltat că statele industrializate ar trebui să combată singure încălzirea globală, având în vedere că ele au produs-o. State ca India ar avea nevoie în primul rând de bani, pentru a se adapta la urmările încălzirii globale. O gândire depășită, așa consideră guvernul german o astfel de atitudine. China, de exemplu, emite de mult cea mai mare cantitate de dioxid de carbon la nivel mondial, chiar dacă e încă o țară emergentă.

10 miliarde de dolari de la Germania până în 2020

Pentru a convinge statele emergenete și pe cele în curs de dezvoltare, așa-numitele ”G77”, să se implice în acest proiect, cancelara Angela Merkel e dispusă să pună și bani la bătaie. Statele ONU au promis deja, de câțiva ani, că vor aloca în total 100 de miliarde de dolari, din surse private și publice. Totul pentru a sprijini statele sărace în lupta împotriva degradării mediului. Acești bani trebuie să fie evident puși la dispoziție de țările industrializate, iar Germania intenționează să ofere 10 miliarde, din care 40% din bani publici. Restul ar fi obținut din investiții private la nivel mondial. În octombrie, încă dinaintea conferinței de la Paris, ar trebui să fie demarate primele proiecte.

Fără obligativitate

Noul tratat de mediu va avea o cu totul altă arhitectură: până acum (în cazul Protocolului de la Kyoto), cele 38 de state industrializate au promis să reducă emisiile de dioxid de carbon. Și asta într-un timp exact (din 1990 până în 2010) și cu o diminuare exactă (în UE cu 8%). Mai nimeni nu a reușit. Germania face însă parte din puținele excepții.

Dar acum va fi vorba despre țeluri impuse de fiecare pentru el. Țeluri, care – așa spun analiștii – nu vor fi obligatorii. Și care vor fi diferite, dar care trebuie să aducă dinamică, și a căror îndeplinire să rămână transparentă.

Țelul celor două grade nu poate fi atins

Cu alte cuvinte, tratatul ar putea arăta în felul următor: o țară promite că va dubla producția de energie regenerabilă. Alta, că va participa la o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon. China vrea să lase emisiile să crească până în 2030 și apoi să le diminueze constant. Dar cum vor fi verificate și comparate aceste țeluri, rămâne de văzut.

Și spre deosebire de Copenhaga, negocierile la Paris vor fi purtate de experții de mediu ai țărilor participante. Deci nu vom mai avea același spectacol Obama – Merkel – Putin, ceea ce ar fi oricum greu de imaginat, în contextul politic actual. Nu e clar încă dacă la începutul conferinței va avea loc o întâlnire a șefilor de stat și de guvern. Sau poate una la final, dacă iese totul bine.

Noua formulă magică sună cam așa: împreună, cu țeluri flexibile și realiste. Organizațiile de protecție a mediului nu cred însă că va fi atins țelul celor două grade (să nu se ajungă la o încălzire globală mai mare de două grade). ”Cu reducerile de emisii anunțate până acum, vom ajunge la o încălzire de peste trei grade. Este total inacceptabil”, a declarat Regine Günter, de la organizația WWF.