O nouă fază a globalizării?

"Oraşul liber, hanseatic Hamburg". Aceasta este denumirea oficială a gazdei reuniunii G20. Liga Hanseatică, alianţa comercială a oraşelor de la Marea Nordului până la Marea Baltică, înfiinţată în Evul Mediu, este un fel de formă străveche a zonei de liber schimb. Însă, în prezent, comerţul liber întâmpină dificultăţi. Ba chiar e de mirare că în economia mondială se înregistrează o tendinţă de creştere relativ stabilă. 

Totuşi, n-ar trebui să ne lăsăm păcăliţi, avertizează directorul HWWI, institutul hamburghez pentru economie mondială, Henning Vöpel: "Am putea ceda iluziei că nu prea avem ce vorbi în ceea ce priveşte globalizarea economiei mondiale, dar aparenţele înşeală." Fiindcă există o serie de evoluţii fundamentale ce ar trebui analizate la G20. Drept exemplu, Vöpel aminteşte de renaţionalizarea politicii economice şi de măsuri protecţioniste - începând chiar cu Statele Unite ale Americii. 

Globalizarea şi comerţul liber

De fapt, o asemenea afirmaţie ar trebui să-i bucure pe criticii globalizării care şi-au dorit să demonstreze la Hamburg pentru o lume mai dreaptă. Ei văd într-o economie mondială tot mai interconectată motivul multor perturbări. În schimb, cel mai nou raport al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIZ) menţionează tocmai beneficiile acestei interdependenţe în lume: un standard de viaţă mai bun, mai puţină sărăcie pentru marea parte a populaţiei de pe glob. Una dintre premise ar fi circulaţia cât mai liberă a mărfurilor şi serviciilor.

De aceea asigurarea unui comerţ echitabil este foarte importantă, afirmă Vöpel referindu-se la ţările cu economii emergente, mai ales de pe continentul african. În următoarele două decenii, Africa va avea un efect decisiv asupra progresului globalizării. În acelaşi timp se constată, însă, că activitatea de comerţ liber este uşor înfrânată de tendinţele protecţioniste ale multor ţări, nu numai ale SUA.    

O nouă dispută asupra declaraţiei finale?

Este ameninţat apropiatul summit pe agenda căruia sunt incluse subiecte complexe şi, totuşi, interconectate, cu o dispută pe marginea formulării declaraţiei finale? În martie, la reuniunea miniştrilor de finanţe ai ţărilor G20, de la Baden-Baden, s-a întâmplat astfel. Americanii au blocat un anumit pasaj.

Săptămâni mai târziu la reuniunea G7 de la Taormina, în Italia, s-a ajuns la un oarecare consens. Dar, oare, are vreo valoare declaraţia din comunicatul final? Da, afirmă Gabriel Felbermayr de la institutul bavarez "ifo". Regimul economic global se bazează pe cooperare. Iar pentru stabilitatea acestui sistem este nevoie de încredere. 

"De aceea o declaraţie privind un comerţ liber şi pe cât posibil echitabil este important să fie inclusă în declaraţia finală", afirmă Felbermayr. Totodată este adevărat şi că, în trecut, au fost adoptate asemenea declaraţii după care multe ţări au continuat parţial să-şi urmeze politica protecţionistă. 

"Înainte de toate este un acord verbal, dar are valoare fiindcă dictează anumite norme. Şi cine se abate de la ele trebuie şi să-şi asume reproşurile că nu are un comportament cooperant." 

Semnalul de la Hamburg

În opinia expertului în comerţ exterior Felbermayr, faptul că germanii şi europenii vorbesc acum despre acorduri comerciale libere şi echitabile, răspunzând astfel cererilor lui Donald Trump, reprezintă numai vorbe goale. În fond, fiecare percepe altfel cuvântul "echitabil". Şi încă un aspect: de când s-a instalat Donald Trump la Casa Albă, europenii şi germanii au început să se orienteze către Asia - Japonia, China, India - în privinţa comerţului liber sau a protecţiei mediului.

Pentru Henning Vöpel un indiciu că centrul de greutate economică se modifică. A început cu dorinţa noului şef al Casei Albe de a-şi transforma ţara într-o prioritate absolută ('America first'). "În cel mai rău caz se poate ajunge la o izolare progresivă a americanilor, la un declin al unei mari puteri militare şi economice", afirmă Vöpel. Chinezii sunt cei care ar umple acest vid, ei sunt cei care întrevăd şansa de a concerta alături de marile puteri economice ale lumii. "Ne aflăm în faţa unei noi ordini a economiei mondiale", conchide Vöpel.  

Astfel, summitul G20 ar putea oferi contururi vizibile ale noii ordini, în funcţie de disponibilitatea de cooperare a preşedintelui Donald Trump. Aşteptările analiştilor economici de la reuniunea G20 sunt mai degrabă scăzute. În orice caz, declară Gabriel Felbermayr, summitul va trebui să transmită cel puţin semnalul că ţările participante aderă la ideea de bază a cooperării.

Autor: Henrik Böhme / Claudia Ştefan