G20 - bătălia pentru controlul băncilor

Şefii de stat şi de Guvern din Uniunea Europeană fac ultima tentativă de a găsi vocea unică pe care să o trimită la reuniunea din Statele Unite.

Germania şi Franţa promovează ideea unor reglementări şi controale mai aspre. Londra nu este însă doar capitala unui stat UE, ci şi capitala europeană cu cea mai mare densitate de staff-uri bancare. De aici, şi vocea distinctă a Marii Britanii în corul european.

Înainte de a se pregăti pentru summitul G20, Angela Merkel este în cursă pentru propria succesiune la funcţia de cancelar federal. Criza pieţelor financiare este o temă pe care liderul conservatorilor germani o abordează în mod identic, atât în dezbaterile din ţară, cât şi în relaţiile internaţionale.

"S-a văzut că statul, ca garant al economiei sociale de piaţă, a fost ignorat. Instituţiile financiare, băncile, au funcţionat după principiul toată lumea respectă regulile, doar noi nu", a comentat, într-un duel electoral televizat, şefa Executivului de la Berlin.

De la izbucnirea crizei, administraţiile europene pledează pentru un control mai riguros la nivelul pieţelor financiare. Unele idei au prins, între timp, formă.

Ministrul federal de Finanţe, Peer Steinbrück, a salutat solidaritatea manifestată la întâlnirea cu omologii săi din G20, desfăşurată, acum aproape două săptămâni, la Londra:

"Nu mă aşteptam să constat cointeresare în stabilirea unui sistem de reglementare şi supraveghere. Cred că am dat un semnal limpede actorilor de pe piaţa finanţelor: nu mai există cale de întoarcere la vechiul mod de a face afaceri, la normalitatea care a dus înspre această criză".

În unele capitale, lobby-ul financiar-bancar este însă, pe mai departe, suficient de puternic. La întâlnirea de la Londra a şefilor finanţelor naţionale, premierul britanic Gordon Brown atrăgea atenţia că, anul trecut, după căderea băncii Lehman, opinia publică a arătat cu degetul spre sistemul bancar.

"Acum jumătate de an se mai vorbea despre şansa reală a unei depresii de dimensiunile celei din anii '30. Ei, bine, stabilizarea băncilor din mai toate ţările şi perspectiva unei noi etape de creştere din ultima vreme, sunt rezultatele muncii şefilor de bănci centrale şi comerciale".

Gordon Brown este unul dintre cei care profită de faptul că fecare zi de redresare economică reduce apetitul pentru reformele al căror adversar, în bună măsură, este.

Alături de Brown, ţinându-i spatele, este preşedintele american Barack Obama, cel care, înainte de a-şi primi oaspeţii, la Pittsburgh, a lăsat să se înţeleagă că, în viziunea Casei Albe, "calea importantă spre un sistem mai puternic trece printr-o nouă încredere acordată băncilor, una mai mare decât cea de până acum".

Până acolo, rămâne de văzut cum stăm cu încrederea între şefii de stat şi de Guvern. Cert e că, pe măsură ce piaţa îşi revine, scad şansele de a elabora un cadru comun de funcţionare a lumii finanţelor şi băncilor .

Autor: Christoph Hasselbach / Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder