Funcționează strategia Germaniei în războiul din Ucraina? | Global | DW | 30.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Funcționează strategia Germaniei în războiul din Ucraina?

Sancțiuni împotriva Rusiei, arme pentru Ucraina, dar totul cu mare băgare de seamă, pentru a nu deveni parte beligerantă. Guvernul german face echilibristică.

Cancelarul Olaf Scholz

Cancelarul Olaf Scholz

”Aceasta este o agresiune brutală. Acesta este imperialism. Iar noi nu vom accepta niciodată acest lucru”, a declarat cancelarul Scholz cu numai câteva zile în urmă, într-un interviu la DW consacrat războiului rusesc din Ucraina. Pe plan internațional, a spus el, important este ”să subliniem că nu trebuie să mai existe niciodată o încercare reușită de a muta frontierele prin forță”. 

Guvernul german insistă pe o soluție constând din sancțiuni din ce în ce mai dure împotriva Rusiei, întreruperea cât mai rapidă a livrărilor de gaz și petrol rusesc și din acordarea de ajutor militar și financiar Ucrainei. 

Cu toate acestea, Olaf Scholz continuă să fie perceput drept ezitant în această privință, atât în țară, cât și în străinătate. În favoarea livrării de arme grele, cei doi miniștri ecologiști, Robert Habeck (Economie) și Annalena Baerbock (Externe) sunt vocile principale care fac presiuni în cadrul coaliției tripartite de la Berlin. 

Annalena Baerbock la Bucea, Ucraina

Annalena Baerbock la Bucea, Ucraina

Expertul în politică externă Johannes Varwick de la Universitatea din Halle descrie strategia guvernului german ca fiind o încercare de a ”înota în curentul partenerilor”. În ceea ce privește embargoul împotriva Rusiei și furnizarea de arme către Ucraina, ”cel puțin în mod public, guvernul nu pune accente majore, ci urmează mai degrabă cu ezitare ceea ce partenerii săi au întreprins deja”. 

Ce dorește cu adevărat Germania?

Andri Melnik, ambasadorul ucrainean în Germania, îl dojeneşte de săptămâni întregi pe cancelarul german într-un mod în care probabil niciun diplomat nu a mai făcut-o vreodată cu un șef de guvern german. Vinerea trecută, diplomatul, vorbitor fluent de limbă germană, a declarat pentru ziarul ”Bild”: ”Din punct de vedere militar, Ucraina este pur și simplu lăsată de izbeliște de Berlin”. 

În urmă cu câteva zile, într-un interviu pentru grupul media RND, Melnik și-a exprimat suspiciunea că Scholz nu dorește de fapt să livreze arme grele, ci probabil vrea să aștepte "până când va exista o încetare a focului”. ”Atunci, presiunea de pe umerii Germaniei se va diminua și nu va mai fi nevoie să luăm decizii curajoase”. 

Conversația telefonică de sâmbăta trecută dintre Vladimir Putin, Olaf Scholz și Emmanuel Macron despre un posibil acord de pace este, de asemenea, privită cu scepticism în unele capitale. ”Daily Telegraph” din Londra comentează astfel tentativa de mediere de luni: ”Există pericolul ca Emmanuel Macron și Olaf Scholz să submineze ideea de solidaritate occidentală prin inițiative proprii. În mod inevitabil, apare suspiciunea că vor să pună capăt acestui conflict în beneficiul lor și nu al Ucrainei”. 

Scholz ”nu vrea ca Ucraina să câștige acest război”

Germania caută surse alternative de gaz şi petrol

Germania caută surse alternative de gaz şi petrol

Acuzația potrivit căreia Scholz trage de timp vine și din partea unor oameni politici germani. Florian Hahn, deputat al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) și membru al comisiei de apărare din Bundestag, a spus, într-un interviu acordat publicației ”Cicero”, că ”Scholz caută să tergiverseze livrările de arme”. Mai mult, expertul în politici de apărare al CDU, Roderich Kiesewetter, l-a acuzat pe Scholz la ARD că ”nu vrea ca Ucraina să câștige acest război, să câștige în sensul că trupele rusești sunt alungate din țară”. 

Se prea poate să avem de-a face cu declarații politice. Luând la puricat afirmațiile lui Scholz, suspiciunea nu are temei. Recent, șeful guvernului declara: ”Rusia nu trebuie să câștige acest război, Ucraina trebuie să reziste”. 

Pe de altă parte, livrarea armelor grele continuă să întârzie. Lipsește muniția pentru tancurile antiaeriene Gepard promise, demult scoase din uz în Germania. Săptămâna trecută, Ministerul Apărării a anunțat că primele 15 dintre aceste tancuri vor fi livrate în iulie, iar alte 15 până la sfârșitul lunii august.

Despre acțiunile lui Scholz, Johannes Varwick afirmă că ele aparțin ”unuia dintre oamenii politici ai echilibrului care, pe de o parte, nu lasă niciun dubiu cu privire la solidaritatea cu Ucraina, dar pe de altă parte - și nu din lașitate sau incapacitate, ci pentru că nu vor să fie implicați în război - par să ia în considerare efectele secundare și riscurile livrărilor de arme și, deci, nu ies la înaintare”. 

Mercenari ruși în Africa de Vest

Tanc antiaerian Gepard de producţie germană

Tanc antiaerian "Gepard" de producţie germană

Între timp, Scholz a încercat să găsească aliați pentru strategia sa în timpul unei vizite în mai multe state africane. Printre acestea se numără dorința de a obține gaz din Senegal, Germania fiind în căutare de opțiuni alternative pentru gazele naturale rusești în întreaga lume.

În Mali, soldații germani resimt la rândul lor influența militară a Rusiei în Africa. Guvernul militar din această țară întreține relații strânse cu Moscova și se spune că permite mercenarilor ruși din grupul Wagner să opereze liber.

În timpul vizitei sale în Africa de Vest, Scholz a calificat influența acestora drept "devastatoare". Bundestag-ul a decis recent să pună capăt misiunii de instruire din Mali. Cu toate acestea, Bundeswehr - armata federală - va continua să participe la misiunea ONU de menținere a păcii Minusma. Iar trupele vor rămâne în Niger, a promis Scholz în timpul unei vizitării trupelor. 

Sancțiunile împovărează și părțile neimplicate

Totuși, cea mai mare problemă pentru Africa cauzată de războiul din Ucraina este creșterea bruscă a prețurilor la alimente și combustibili. Ceea ce reduce deja în mod semnificativ puterea de cumpărare a familiilor medii din Germania amenință să se transforme în foamete în țările africane. 

Demonstrație pro-Rusia în Mali cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei

Demonstrație pro-Rusia în Mali cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei

Într-un interviu acordat DW, Scholz a promis ajutor economic pentru țările afectate, dar a respins subvențiile care să compenseze astfel de creșteri de prețuri la nivel mondial. ”Trebuie să începem să creștem oferta de gaz și combustibil. Încercăm să determinăm toate țările producătoare de petrol și gaze să crească producția, ceea ce ar aduce ușurare pe piața mondială”. 

Însă în Africa de Sud, Scholz a fost nevoit să afle că strategia vizând conflictul Rusia-Ucraina nu este împărtășită de toată lumea. La scurt timp după începerea războiului, cinci state votaseră deja împotriva unei rezoluții a ONU care condamna invazia rusă - 35 de state s-au abținut, inclusiv 17 țări africane.

În cadrul unei conferințe de presă cu președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, săptămâna trecută, Scholz a calificat astfel de opțiuni de vot drept ”inacceptabile”. Ramaphosa a subliniat consecințele negative ale sancțiunilor: "Chiar și țările spectatoare, care nu fac parte din conflict, vor avea de suferit de pe urma sancțiunilor”, a arătat liderul sud-african. 

Niciun spațiu de manevră în negocieri 

Case distruse în oraşul ucrainean Mariupol

Case distruse în oraşul ucrainean Mariupol

În interviul acordat DW, cancelarul federal a făcut apel la Putin să țină cont inclusiv de interesul propriu al Rusiei: ”Războiul nu se va termina niciodată bine pentru țara sa”, a spus Scholz, arătând că ”din pricina sancțiunilor economia rusă va da înapoi cu zeci de ani”. Fie și numai din acest motiv, Rusia ar trebui să pună capăt războiului.

O atare perspectivă pare, cel puțin în acest moment, exclusă. Rusia își continuă nestingherită ofensiva, cel puțin în estul și sudul Ucrainei. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Rusiei să renunțe la toate teritoriile ucrainene ocupate cu încălcarea dreptului internațional, între care și la Peninsula Crimeea, care a fost anexată în 2014. Solicitările ucrainene sunt, deloc surprinzător, respinse categoric de Moscova. Așa cum stau lucrurile, spațiul de negociere pentru pace pare să fie zero.

Din această perspectivă, guvernul de la Berlin nu pare interesat să-l împingă la o anumită hotărâre pe liderul de la Kiev. O purtătoare de cuvânt a executivului de la Berlin a declarat săptămâna trecută că este decizia exclusivă a Ucrainei în ce condiții dorește să facă pace.

Se prefigurează un nou Afganistan?

Johannes Varwick consideră că ar fi ”o greșeală gravă să ne legăm prea strâns de obiectivele ucrainene”. Expertul: ”Avem cu siguranță alte interese decât Ucraina, cum ar fi evitarea unui război direct cu Rusia, în care Ucraina, pe fondul intereselor sale legitime ar dori să ne atragă. Ar trebui să evităm acest lucru cu orice preț”.

Varwick mai spune că ”nu ar trebui să fie un tabu exercitarea de presiuni și asupra Ucrainei pentru a accepta o soluție de compromis politic cu Rusia, chiar dacă acest lucru înseamnă pierderea unei părți din teritoriul său. Pentru moment, este mai bine așa decât o escaladare permanentă cu un rezultat incalculabil”. 

În cazul în care condițiile de pace ucrainene sunt nerealiste, iar Rusia continuă să lupte, Ucraina s-ar putea confrunta cu un lung război de poziție și de uzură.

Iar asta ar putea însemna pentru aliații Kievului că vor trebui să sprijine țara cu bani și arme și să ajute refugiații pentru mult timp de acum încolo. Caz în care am putea asista la o situație similară celei din Afganistan: ani de angajament financiar, militar și umanitar fără un final previzibil. 

Este însă evident că un scenariu de ieșire din actuala situație lipsește atât la Moscova, cât și la Kiev și Berlin.