Frizerii, sub privirile invidioase ale altor branşe care rămân în lockdown | Economie | DW | 15.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania în lockdown

Frizerii, sub privirile invidioase ale altor branşe care rămân în lockdown

De la 1 martie, frizerii au voie să-şi reia activitatea. Majoritatea magazinelor, restaurantele, hotelurile şi instituţiile de cultură rămân, însă, închise. Cei afectaţi de lockdown sunt tot mai frustraţi.

Frizerii se pot întoarce la lucru de la 1 martie

Frizerii se pot întoarce la lucru de la 1 martie

5.900 de euro -  mai mult nu a primit până acum din ajutorul promis de stat proprietarul cramei berlineze "Kurpfalz",  Vincenco Berenyi. "Aşteptăm, însă, suma de 30.000 de euro", a explicat el în discuţia cu DW. 

Întocmai ca restul restaurantelor din Germania şi crama acesta a fost închisă pe 1 noiembrie. "Trăim din economii şi din comenzile pentru consumul în afara restaurantului. Situaţia este grea", se plânge Berenyi.

De ce nu vin banii?

Nu doar proprietarii de restaurante şi baruri se plâng că nu primesc ajutorul promis de stat. La începutul lunii februarie, frizerii din Bavaria au lansat un strigăt de ajutor către parlamentarii din Bundestag şi din legislativul regional bavarez. "Frizerii se mor de foame în aşteptarea mâinii întinse de către statul german", se arată într-o scrisoare deschisă. Cele mai multe saloane ar fi văzut până acum doar "0 cenţi" din ajutorul financiar promis de stat.

Urmăriţi videoclipul 02:25

Click & Collect – Idei noi pe timp de criză

Deşi 80.000 de saloane de coafură şi frizerii îşi vor relua activitatea de la 1 martie, persistă încă nedumerirea legată de ritmul extrem de lent al acordării ajutoarelor financiare promise de stat. Peste 81 de miliarde de euro urmau să fie alocate cu titlul de ajutor direct, fără a mai trebui plătite înapoi statului. Dar, până la începutul lunii februarie, doar 21 de miliarde de euro ajunseseră la destinatari.

Prea multă birocraţie şi probleme digitale

Birocraţia începe la Bruxelles

Birocraţia începe la Bruxelles

Motivele sunt multiple. La sfârşitul lunii decembrie s-a finalizat aşa numitul "ajutor de tranziţie II". Frizerii, dar şi comercianţii individuali, care au fost forţaţi să îşi închidă afacerea chiar la mijlocul lunii decembrie, trebuiau să dovedească că pierderile depăşesc 30 de procente. De această clauză s-au împiedicat mulţi, pentru că marile câştiguri urmau chiar în perioada sărbătorilor de iarnă.

După "ajutorul de tranziţie II" a urmat "ajutorul de tranziţie III", care însă nu a putut fi accesat săptămâni la rând. Mai întâi au existat neînţelegeri cu Comisia Europeană pe marginea sumei maxime care ar trebui alocate. Apoi, ministerele de resort s-au ocupat intens şi controvers de volumul de marfă de sezon din magazinele de modă, care poate fi facturat cu titlul de piederi. Cea mai mare problemă a fost însă platforma online care permitea accesarea fondurilor, aceasta trebuind mai întâi concepută pentru ca ulterior să nu funcţioneze.

Ministerul Economiei - ţinta nemulţumirilor

Peter Altmaier este criticat chiar de colegii din guvern Angela Merkel (CDU) şi Olaf Scholz (SPD)

Peter Altmaier este criticat chiar de colegii din guvern Angela Merkel (CDU) şi Olaf Scholz (SPD)

"A fost promisă o bazooka, dar nu s-a oferit decât o praştie fără piatră", critica premierul bavarez Markus Söder (CSU) situaţia cu puţin timp înainte de 10 februarie, când solicitările au început să fie prelucrate. Din 15 februarie, vor ajunge şi banii la destinatari, promite ministrul federal al Economiei, Peter Altmaier (CDU), devenit între timp ţinta a criticilor şi din propriul partid. Politicianul conservator urmează a se întâlni cu reprezentanţi din 40 de asociaţii economice în cadrul unui summit online pentru a discuta despre paşii următori.

Nu doar în gastronomie, ci şi în comerţ, turism şi în alte sectoare forţate să îşi înceteze activitatea, tensiunile sunt mari. Cu o oarecare invidie sunt priviţi acum frizerii, care au şansa de a-şi relua activitatea. "Suntem mai mult decât dezamăgiţi", spunea preşedintele Asociaţiei Comercianţilor din Germania (HDE), Stefan Genth, după decizia luată de cancelară şi premierii landurilor federale de a prelungi restricţiile până cel puţin pe 7 martie.

Fiecare al doilea comerciant în prag de faliment

Comerţul cu amănuntul este grav afectat de restricţii

Comerţul cu amănuntul este grav afectat de restricţii

Mulţi comercianţi individuali se află pe un drum fără întoarcere. Fiecare zi de lockdown înseamnă pentru comercianţi pierderi în valoare de 700 de milioane de euro.

În Germania există circa 350.000 de astfel de comercianţi. Alimentele, medicamentele şi produsele similare pot fi în continuare comercializate, dar circa 200.000 de magazine rămân închise. Mai mult de jumătate dintre acestea sunt în pragul falimentului şi este de aşteptat ca ele să îşi închidă porţile pentru totdeauna în cursul anului, dacă nu creşte ajutorul promis, a mai explicat preşedintele HDE, Stefan Genth.

Promisiuni finciare mult mai generoase faţă de 2020

"Ajutorul de tranziţie III" a fost sensibil suplimentat faţă de pachetele financiare anterioare. O companie poate beneficia de ajutor financiar în valoare de până la 1,5 milioane de euro. În funcţie de cât de afectată este cifra de afaceri, statul poate acoperi între 40 şi 90 la sută din costurile fixe. Ceea ce însă îi include acum şi pe cei care înainte nu fuseseră incluşi în planurile guvernului de sprijin financiar.

Urmăriţi videoclipul 03:15

Reportaj: Restricţiile dure anti-pandemie în Bavaria

Numai companiile mici şi mijlocii cu o cifră de afaceri anuală de până la 750 de milioane de euro au dreptul la ajutor financiar direct. Concernele mai mari nu au acces decât la credite preferenţiale de la institutul public de creditare şi reconstrucţie KfW. Arbitrare şi incorecte sunt aceste decizii pentru marile companii şi lanţuri comerciale care se plâng că sunt excluse de la ajutorul financiar public.

Lockdownul contestat în justiţie?

Douăzeci de mari companii, printre care se numără şi Hugo Boss sau s.Oliver, comerciantul de încălţăminte Deichmann şi lanţul de librării Thalia s-au asociat într-o acţiune de protest. Vor, "în sfârşit, să fie auziţi de politicieni", se plânge, în numele asociaţilor, şeful s.Oliver, Claus-Dietrich Lahrs, solicitând compensaţii pentru pierderile suferite.

Şi reprezentanţii altor sectoare vor să îşi facă auzite nemulţumirile. Asociaţia Comercianţior cu Amănuntul preconizează că anumite companii vor contesta în justiţie actualele restricţii. 

Soluţii regionale posibile

Ministrul Economiei, Peter Altmaier, trebuie să se grăbească, dacă mai vrea să liniştească spiritele. Pe plan regional trebuie să fie posibilă redeschiderea magazinelor şi a micilor afaceri atunci când incidenţa noilor infectări la 100.000 de locuitori în decurs de o săptămână va scădea sub 35, spune Altmaier. În Berlin, acest indicator era de 58, pe 12 februarie. Altmeier promite însă ca la summitul online de marţi să abordeze acest aspect. "Iată o perspectivă."