Frauda banilor comunitari – un atentat la buzunarul cetăţeanului european

Raportul atrage atenţia asupra faptului că, în ce priveşte acţiunile structurale, cuantumul afectat de nereguli a crescut cu 17%, de la 601 milioane EUR în 2005 la 703 milioane EUR în 2006. aproximativ 85% din suma afectată de nereguli (438,1 milioane EUR) din cadrul fondurilor structurale au vizat, în 2006, Germania, Spania, Italia, Portugalia şi Regatul Unit. Deseori, beneficiarii au facturat cheltuieli neeligibile. Aceste detalii au fost descoperite după verificarea documentelor.

Tot referitor la acţiunile structurale, raportul notează că 84% din nereguli au fost constatate în Italia (2006: 228,2 milioane EUR), Spania (2006: 85,7 milioane EUR), Marea Britanie (2006: 59,8 milioane EUR), Portugalia (2006: 37,2 milioane EUR) şi Germania (2006: 27,2 milioane).

Fraude cu produse dar şi cu fonduri

Se cere Comisiei Europene să precizeze ce alte acţiuni va întreprinde pentru a pune capăt importurilor frauduloase de televizoare, de ţigări şi, în general, de produse contrafăcute. Totodată, deputaţii cer Comisiei ca înainte de martie 2008, să prezinte acţiunile întreprinse în baza rezoluţiei Parlamentului din 11 octombrie 2007 privind implicaţiile acordului dintre Comunitate, unele State Membre şi societatea Philip Morris.

Dumitru Oprea, parlamentar european din partea PPE a amintit pentru Deutsche Welle, un caz de fraudă pe fondurile structurale. Pe normele vechi, când se trimiteau proiectele, erau trei dosare, în trei plicuri securizate. În primul rând se trimitea proiectului fără să fie anunţat cine îl trimite. După aceea, urma etapa a doua, în care se stabilea cine erau cei 4 experţi plus reprezentantul Comisiei Europene după care se dădeau note finale de către experţi. În faza a treia, se vedea cine sunt partenerii. Procedura este mult mai simplificată acum, când există practic un singur document cu toate detalii proiectului renuntându-se şi la anonimitate.

Dumitru Oprea deputat PPE, a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

„M-a aflat într-o situaţie de-a dreptul jenantă (când eram expert al Comisiei Europene, n. red.). Un anumit proiect, când l-am primit, l-am tratat ca fiind servit pentru că nu avea ce căuta la evaluare deşi acum se ştiau cine sunt cei din spatele lui…un proiect pe care eu l-am evaluat şi încă 4 persoane…în plenul dezbaterii unde experţii şi reprezentantul Comisiei Europene se aflau la un loc, am prezentat exact care este viciul …proiectul nici nu era eligibil nu mai vorbesc de evaluabil care să îl recomande pentru finanţare. Am insistat dar n-am avut nici o şansă să-i conving. Până la urmă s-a supus la vot şi proiectul a primit finanţare fiindcă în spatele său se afla corporaţii foarte influente.”

Iată un mod în care Comisia Europeană foloseşte banii contribuabililor europeni pe proiecte neviabile dar bune pentru companii cu buzunare încăpătoare.