Franţa: Generali în papuci visează un puci

Iniţial guvernul de la Paris a minimalizat scrisoarea deschisă a foştilor generali, calificând-o drept vise neimportante ale unor "octogenari în papuci", după cum a scris pe Twitter ministra Apărării, Francoise Parly. Dar dezbaterea s-a amplificat, devenind un adevărat incendiu politic. Întreaga chestiune apare acum ca o lovitură de teatru a extremei drepte în deschiderea anticipată a campaniei electorale, cu un an înainte.

"Hoardele din periferii "

Limbajul scrisorii deschise, care a apărut în revista conservatoare de dreapta "Valeurs Actuelles", nici nu putea fi mai incitant. "Vremurile sunt grave, Franţa este în primejdie", se arată în document. Un anume "antirasism" propagă ură în comunităţi, "teorii privind anticolonialismul" duc la "dispreţuirea ţării noastre, a tradiţiilor şi culturii sale", şi îi distrug trecutul şi istoria.

"Islamismul" şi "hoardele din periferii", locuite preponderent de imigranţi, duc către distrugerea ţării. Acolo domneşte fărădelegea iar primejdia şi violenţa sunt în creştere de la o zi la alta.

Dramatica prezentare a situaţiei a culminat într-o chemare aproape nedisimulată la puci: dacă guvernul nu trece în sfârşit la acţiune, s-ar putea ajunge la o "explozie finală şi o intervenţie a camarazilor noştri activi", pentru apărarea civilizaţiei şi naţiunii franceze.

Apelul a fost semnat de o serie de generali ieşiţi la pensie, între care Christian Piquemal, fost comandant al Legiunii Străine, care a fost dat afară din armată în 2016 din pricina unor activităţi de extremă dreaptă. Alţii sunt membri activi ai formaţiunii de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), între care Francois Gaubert, membru al Consiliului Local din Montpellier, sau Emmanouel Richoufftz, care a candidat la alegerile comunale din 2019. În total, apelul a fost semnat de câteva sute de foşti ofiţeri.

Între semnatari se numără însă şi 18 militari activi, care urmează să fie trecuţi silit în rezervă. Toţi vor fi aspru pedepsiţi, după cum a anunţat între timp şeful Marelui Stat Major, Francois Lecointre. Ofiţerii pensionaţi vor fi dezactivaţi pe termen nelimitat - deci scoşi din rezervă, iar ofiţerii activi vor fi daţi afară din armată.

Apelul dă apă la moara lui Marine Le Pen

Marine Le Pen, lidera RN, şi-a declarat susţinerea pentru apelul - chemare la lovitură de stat. "Este datoria tuturor patrioţilor francezi(...), să se ridice şi să salveze într-adevăr ţara", a scris ea, adăugând că, bineînţeles, este vorba despre o "luptă paşnică".

După un timp de gândire, guvernul Macron a ripostat: ministrul de Interne, Gérard Darmamin, a amintit de tatăl Marinei, Jean-Marie Le Pen, care a fondat formaţiunea Front National, precursoare a RN, în anii 1960, cu ajutorul unor ofiţeri care s-au revoltat împotriva politicii privind Algeria a preşedintelui Charles de Gaulle. În mod interesant, apelul de acum survine la 60 de ani de la lovitura de stat eşuată atunci. Fiica Marine iubeşte ca şi tatăl ei "sunetul cizmelor mărşăluind", a scris Darmamin pe Twitter.

Sondajele atestă că Marine Le Pen are mai mulţi simpatizanţi în armată decât în societate în general, explică politologul Bruno Cautrès, membru al Centrului pentru studii ştiinţifice al Sciences Po din Paris. "Sentimentul decăderii Franţei şi al unei ameninţări din afară este puternic în armată", susţine el. Concomitent, însă, valorile republicane sunt adânc ancorate şi de aceea nu există primejdia reală a unei lovituri de stat militare.

Din punct de vedere politic, apelul arată însă că preşedintele Macron nu este considerat un apărător puternic al securităţii interne. Sondaje recente arată că este considerat extrem de slab în acest domeniu politic. În plus, un sondaj-fulger realizat de postul de televiziune LCI a arătat că 58 la sută din respondenţi simpatizează apelul militarilor publicat în "Valeurs Actuelles". 

Campanie electorală cu start anticipat

"Este pur şi simplu campanie electorală", crede politologul Frank Baasner, membru al Institutului Germano-Francez. El s-a declarat surprins că atât de mulţi militari de rang înalt au luat poziţie în revista cunoscută ca fiind de dreapta. "Iar faptul că Marine Le Pen li s-a alăturat nu este întâmplător." Toate acestea sunt îndreptate împotriva lui Macron şi societăţii sale, care evoluează pe muchie de cuţit, între o adeziune clară la securitatea internă şi integrarea şi acceptarea religiei în spaţiul public.

În armata franceză, ca şi în cea germană, există un procentaj de soldaţi care duc dorul unui stat puternic. "Este vorba de nostalgie, de ideea unei Franţe pierdute, dar şi expresia unei derute, a unui joc cu focul", a explicat Baasner. Pe de altă parte, din cauza islamismului în Franţa şi a atentatelor extrem de brutale, tema securitate internă a devenit brizantă din punct de vedere politic.

Este Macron ameninţat?

"Macron încearcă să ocupe flancul de dreapta şi să nu cadă în capcana lui Le Pen şi a simpatizanţilor săi", spune politologul. De aceea stânga îl critică vehement de câteva luni şi protestează împotriva legii sale de funcţionare a poliţiei şi a legii împotriva "separatismului islamic".

Cât de eficient va fi în cele din urmă atacul generalilor - aceasta se va vedea în perioada imediat următoare. A fost o unică lovitură de teatru sau este începutul unei strategii bazate pe atacuri repetate ale extremei drepte? Dacă Macron se va trezi în defensivă, aceasta nu-l va avantaja, avertizează Baasner. Potrivit sondajelor, şi în primăvara viitoare bătălia decisivă pentru suprema funcţie în stat se va da între el şi Marine Le Pen. Aceasta dacă nu va apărea în următoarele luni încă un candidat conservator credibil şi cu priză la mase, care să schimbe datele problemei.