Franța se confruntă cu un atac la adresa democrației sale | Global | DW | 11.04.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Franța se confruntă cu un atac la adresa democrației sale

Odată ce Marine Le Pen şi președintele Emmanuel Macron intră în turul doi, alegătorii francezi vor trebui să se întrebe dacă vor să își păstreze democrația, apreciază Lisa Louis.

Marine Le Pen şi Emmanuel Macron

Marine Le Pen şi Emmanuel Macron, în cursa pentru Palatul Élysée

Chiar dacă ar putea părea o reluare a celui de-al doilea tur de scrutin din 2017, situația nu este chiar aceeaşi. În urmă cu cinci ani, în timp ce observatorii internaționali se temeau de o victorie a lui Le Pen, analiștii politici ai țării excludeau categoric și în unanimitate un atare deznodământ. 

De astă dată, experții francezi, cu un aer de resemnare, sugerează că Le Pen, candidata de extremă dreapta, ar putea să se impună. Sondajele franceze indică o cursă extrem de strânsă între Le Pen și Macron.

Lisa Louis, DW

Lisa Louis, corespondentă DW

Însă cum s-a ajuns aici, când sondajele preziceau victoria lejeră a lui Macron? Ca să nu mai spunem că, după invazia Rusiei în Ucraina, cota de popularitate a președintelui a crescut și mai mult, francezii poziţionându-se în jurul liderului lor în vremuri de criză.

Fapt este că acest efect s-a năruit cu repeziciune. Odată cu sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, francezul de rând a început să simtă scumpirile și să se întrebe cum va face față cheltuielilor lunare.

Or, Marine Le Pen a abordat prompt această preocupare. Timp de luni de zile, aceasta a cutreierat sate, orașe și piețe jucând rolul candidatului apropiat de oameni, promițând tuturor că, odată aleasă, va menține prețurile stabile pentru bunurile esențiale și va reduce TVA-ul la combustibil și la produsele energetice.

Le Pen în contact cu electoratul?

În același timp, Macron a intrat în campanie electorală în ultimul moment, părând să-l preocupe președintele rus Vladimir Putin.

Campania sa s-a rezumat la câteva adunări mici și la o întâlnire mai mare. Alegătorii au avut impresia că președintelui nu-i pasă de viața lor de zi cu zi și că este un pic prea sigur de victoria sa.

 Eric Zemmour

Eric Zemmour părăseşte cursa după primul tur

Mai mult, cineva chiar a ajutat-o, fără să vrea, pe Le Pen să câștige teren: jurnalistul politic de extremă dreapta devenit candidat, Eric Zemmour. Făcând campanie cu sloganuri vădit rasiste, el a părut să apere poziții chiar mai extreme decât Le Pen.

Această strategie l-a propulsat pe Zemmour în sondaje pentru o vreme, devansând-o la un moment pe Le Pen. Însă cotele sale electorale s-au prăbușit, nu în ultimul rând pentru că a ezitat să sprijine primirea refugiaților ucraineni și a menținut o atitudine ambiguă față de Putin, pentru care își exprimase admirația în trecut.

În mod bizar, în pofida apropierii sale istorice de Putin și a sprijinului financiar pe care l-a primit în trecut din partea Rusiei, campania lui Le Pen nu a încasat nicio lovitură. Ba, dimpotrivă, Le Pen a câștigat teren. Comentariile grosolane ale lui Zemmour au așezat-o pe Marine Le Pen într-o lumină moderată.

Jucând cartea populismului

Să nu ne lăsăm totuși păcăliți. Platforma candidatei în vârstă de 53 de ani este încă puternic înrădăcinată în spiritul co-fondatorului partidului, tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, condamnat de mai multe ori pentru minimizarea Holocaustului și incitare la ură rasială.

Marine Le Pen după primul tur

Marine Le Pen după primul tur

În calitate de președinte, Le Pen ar organiza un referendum pentru a înscrie în Constituția Franței un așa-numit principiu al preferinței naționale. Persoanele cu cetățenie franceză ar avea astfel prioritate în fața străinilor atunci când vine vorba de obținerea de locuri de muncă, locuințe sau asistență medicală. Așadar discriminarea ar fi legalizată.

De asemenea, Le Pen dorește pedepsirea prin lege a celor care sprijină migranții ilegali să pătrundă și să rămână în Franța. Aceasta ar limita dreptul la azil și nu ar ezita să trimită străinii înapoi în țările în care riscă să fie urmăriți penal sau să moară.

Deși nu mai vorbește pe față despre Frexit în programul său, aceste reforme ar conduce în esență la o ieșire a Franței din UE. Ele se încadrează în viziunea sa antiglobalizare și în planul de a controla frontierele franceze și de a întări protecționismul economic.

Macron: un pro-european imperfect

Deși toate acestea contrastează puternic cu poziția pro-europeană și pro-integrare a lui Macron, președintele este departe de a fi perfect. Francezii îl critică pentru reformele sale orientate spre piață și care favorizează antreprenorii. Oamenii chiar îl numesc "președintele celor bogați".

Emmanuel Macron

Emmanuel Macron la capătul primului tur de scrutin

Macron afirmă că ar merge chiar mai departe dacă va fi reales, mărind vârsta de pensionare și obligându-i pe cei care beneficiază de ajutor social să muncească sau să participe la cursuri de formare profesională.

Între timp, activiștii de mediu i-au reproșat lui Macron că nu reușește să abordeze în mod adecvat schimbările climatice, iar grupurile pentru drepturile femeilor îl acuză că nu face suficient pentru egalitatea de gen.

Pe de altă parte în mandatul lui Emmanuel Macron șomajul a scăzut și economia merge relativ bine, între altele datorită miliardelor de euro pe care guvernul le-a cheltuit pentru a atenua impactul pandemiei.

Deși promite să limiteze imigrația, Macron intenționează să introducă noi legi împotriva discriminării străinilor atunci când vine vorba de locuri de muncă sau locuințe.

Democrația franceză, în pericol

Oricât ar fi Macron de criticabil, o victorie a lui Le Pen ar clătina fundamentele democrației franceze. Singura modalitate de a proteja țara împotriva totalitarismului este de a o împiedica pe Le Pen să ajungă la putere. Așa că alegătorii francezi ar trebui să se întrebe cât de mult îşi prețuiesc democrația înainte de a pune ștampila pe buletinul de vot.