Franţa dă startul preşedinţiei rotative a UE | Europa | DW | 06.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Franţa dă startul preşedinţiei rotative a UE

Parisul speră să-şi poată folosi preşedinţia reuniunilor UE pentru a soluţiona "confruntările economice, educaţionale,  militare şi migraţia".

Franţa a preluat la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE

Franţa a preluat la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE

Prima şedinţă săptămânală din 2022 a celor 27 de comisari ai UE se desfăşoară joi şi vineri în capitala Franţei, Paris, în ciuda numărului mare de cazuri de COVID-19 din Europa şi în special din Franţa.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a prezentat un plan ambiţios al preşedinţiei franceze în speranţa că va face să avanseze un număr de teme-cheie pe parcursul următoarelor şase luni.

Într-o declaraţie de presă, Macron a subliniat că "preşedinţia franceză trebuie să fie un moment al adevărului pentru reglementarea şi tragerea la răspundere a platformelor digitale, taxarea emisiunilor de CO2 la graniţele europene pentru produsele importate, salarii minime şi pentru relaţiile noastre cu Africa".

În mod neobişnuit pentru o preşedinţie rotativă a UE, în Franţa vor avea loc în aprilie alegeri prezidenţiale.

Motorul franco-german

Franţa preia preşedinţia Consiliului UE de la Slovenia, care la rândul ei a preluat-o de la Germania. 

După ce Olaf Scholz a fost ales cancelar german, devenind succesorul Angelei Merkel, priorităţile politice ale preşedinţiei franceze vor fi un test pentru noile relaţii dintre Paris şi Berlin.

"Cum este receptat Macron în general la Berlin este în continuare o necunoscută", a declarat pentru DW Jon Worth, un blogger cunoscut, specializat în tematica UE. "În privinţa politicii energetice, mai ales cea nucleară, există evident tensiuni, dar Scholz va fi mai puţin rigid în materie de politică fiscală, comparativ cu administraţia Merkel", estimează el.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, vrea să promoveze o agendă europeană ambiţioasă

Noul guvern german a dorit să-şi manifeste public angajamentul în favoarea relaţiilor speciale cu Franţa, noul cancelar, însoţit de un număr de miniştri, deplasându-se la Paris imediat după învestitură.

Agenda digitală

În timpul preşedinţiei UE, Macron vrea să urnească două capitole majore ale legislaţiei UE privind protecţia digitală.

Comisia Europeană a formulat propuneri pentru Digital Services Act (DSA) şi Digital Markets Act (DMA) în decembrie 2020 şi Parisul speră că negocierile cu Parlamentul European şi cu guvernele statelor UE vor putea fi finalizate în timpul preşedinţiei franceze.

DSA va fi o normă substanţială pentru lupta contra dezinformării, reclamei mascate şi conţinuturilor ilegale în internet.

Proiectul DMA este focusat pe reducerea controlului multinaţionalelor IT asupra internetului şi prevenirea abuzurilor pe care acestea le-ar putea comite din poziţia de forţă în care se află.

"Ne putem aştepta ca preşedinţia franceză să se concentreze pe introducerea unor măsuri de combatere a conţinuturilor ilegale în spaţiul virtual, pe menţinerea măsurilor de vigilenţă existente şi să insiste în vederea creării unor structuri centralizate puternice care să asigure implementarea viitoarelor norme DSA", a declarat pentru DW Eliska Pirkova, analist politic în cadrul Access Now.

Protecţia climei

O altă temă majoră a preşedinţiei franceze va fi încercarea de a convinge UE să adopte o taxă vamală pentru cantitatea de CO2 degajată în atmosferă pentru producţia mărfurilor importate pe piaţa comună europeană.

Franţa solicită de multă vreme taxe vamale suplimentare pentru produsele şi serviciile care emit cantităţi mari de CO2 şi care pătrund în UE.

În propunerea sa de reducere cu 55 la sută a emisiunilor de CO2 până în 2030, Comisia Europeană a întocmit un plan cunoscut drept Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM). Este o premieră la nivel mondial şi va afecta ramuri care emit cantităţi foarte mari de CO2, între care industriile oţelului, cimentului, aluminiului, îngrăşămintelor chimice şi sectorul energetic.

Analistul Andre Sapir, membru al institutului de studii Bruegel, a evidenţiat pentru DW că "există ezitări clare din partea unui număr de state membre ale UE să dea curs acestui plan fiindcă se tem de retorsiune din partea unor state terţe, care vor fi afectate de taxa pe CO2, ceea ce implică din punctul meu de vedere necesitatea ca UE să negocieze cu statele terţe înainte de a implementa această taxă vamală pe CO2".

Alte teme pe care preşedinţia franceză intenţionează să le abordeze sunt asigurarea unui salariu minim la nivelul UE, modalităţile de impozitare a corporaţiilor digitale globale şi, eventual, adaptarea normelor UE privind subvenţionarea de către guvernele statelor membre a unor ramuri industriale, astfel încât acestea să poată concura cu giganţii din China şi SUA.