Franţa: Ce a produs ″Marea Dezbatere″? Sfârşitul protestelor? | Europa | DW | 13.04.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Franţa: Ce a produs "Marea Dezbatere"? Sfârşitul protestelor?

Premierul francez Edouard Philippe a prezentat rezultatul "dezbaterii naţionale".  Dar nemulțumiții nu dau pace şi anunţă noi proteste ale vestelor galbene în toată ţara.

Lilian participă la proteste şi în această sâmbătă. Îmbrăcat în vesta sa galbenă, bărbatul în vârstă de 39 de ani a pornit la ora 11 spre piaţa Place de la Nation din centrul Parisului. Împreună cu numeroşi alţi nemulţumiţi, acest angajat dintr-o suburbie a capitalei franceze intenţionează să participe la o nouă demonstraţie. "Vrem democraţie reală, transparenţă şi echitate", spune el. "Un soi de mini-revoluţie franceză."

Lilian este unul din miile de francezi care, prin protestele din ultimile luni, au precipitat guvernul într-o criză profundă. Factorul care a declanşat protestele a fost scumpirea taxei pe carburanţi, dar mişcării vestelor galbene ("gilets jaunes") i s-au alăturat rapid toţi nemulţumiţii, de toate culorile.

O mişcare greu de definit

Protestele care au debutat în noiembrie 2018 paralizează în fiecare sâmbătă oraşe din toată Franţa. Dar în afara vestelor galbene pe care le poartă şi a revendicărilor privind creşterea puterii de cumpărare şi aprofundarea democraţiei, pe protestatari nu-i uneşte mare lucru. Mişcarea cuprinde inclusiv extremele de stânga şi de dreapta, cu precizarea că distrugerile masive provocate la mijlocul lunii martie în Paris sunt atribuite cu precădere unor extremişti de dreapta.

Dar nu numai în capitala Franţei au devenit obişnuite în zilele de sâmbătă maşinile în flăcări şi vitrinele sparte. Şi în oraşe de provincie cum ar fi Bordeaux sau Marsilia ies în stradă vestele galbene la fiecare sfârşit de săptămână. Sâmbăta aceasta, o grupare a lansat în internet îndemnul de a "cuceri" oraşul Toulouse, aflat în sudul ţării.

La sfârşitul anului trecut, preşedintele Emmanuel Macron a realizat că trebuie să facă ceva pentru a contracara protestele. El a majorat salariul minim lunar cu 100 de euro şi a desfiinţat impozitul pentru ore suplimentare de muncă şi pentru pensiile mici. Ulterior, când a văzut că vestele galbene nu se dau mulţumite cu atât, a chemat la un dialog cetăţenesc, la o "dezbatere naţională".

Un premier face bilanţul

Francezii au căpătat ocazia de a-şi exprima nemulţumirea în cadrul unor dezbateri la nivel local, prin scrisori, email-uri şi o platformă online. În total, ei au venit cu aproximativ două milioane de contribuţii. În săptămâna ce se încheie, premierul Édouard Philippe a prezentat bilanţul acţiunii.

În faţa Adunării Naţionale şi a Senatului, el a declarat că guvernul trebuie să reducă impozitele mai rapid decât fusese programat. De asemenea, este necesară restabilirea încrederii în clasa politică şi în instituţiile de stat precum şi o înnoire a democraţiei. Cetăţenii îşi doresc totodată o transformare ecologică, dar nu sunt dispuşi să plătească impozite mai mari în acest scop. Unele din aceste doleanţe par contradictorii, altele greu de îndeplinit.

Campanie electorală mascată?

Economistul Grégory Claeys, expert în cadrul Institutului Bruegel din Bruxelles, recunoaşte în rezultatele "dezbaterii naţionale" prezentate acum promisiunile făcute de Macron în timpul campaniei care a precedat alegerile prezidenţiale. În opinia sa, guvernul de la Paris abordează teme care-i convin, în care avea oricum de gând să înfăptuiască reforme, şi lasă restul la o parte. "De exemplu, numeroşi cetăţeni s-au plâns de activitatea instituţiilor publice, dar premierul nu s-a referit deloc la asta", a constatat Claeys.

Macron amână însă o reformă în acest domeniu, fiindcă aceasta se anunţă deosebit de dificilă. El a fost primul preşedinte din istoria Franţei care a promis că va reduce numărul funcţionarilor de stat. Şi este posibil ca, după calmarea vestelor galbene, restructurarea aparatului de stat să devină următoarea sa mare problemă.

Omisiunile din băncile de date

Guvernul a prezentat dezbaterea naţională ca pe un mare succes. Totuşi, cotidianul Le Monde a evidenţiat că această metodă îşi are lipsurile ei. 1,9 milioane de contribuţii provin de pe o singură platformă online şi, la o cercetare mai atentă, mai bine de 50 la sută din acestea sunt dubluri sau conţin spaţii albe. Cele mai multe mesaje sunt formate din mai puţin de 10 cuvinte şi numai 250.000 de cetăţeni au răspuns unor întrebări concrete.

În afară de aceasta, liderii opoziţiei de dreapta şi de stânga, Marine Le Pen ((Rassemblent Nationale) şi Jean-Luc Mélenchon (France Insoumise) au refuzat să participe la "dezbaterea naţională", calificând-o drept pură campanie guvernamentală de imagine. .

Iniţiativa guvernamentală a fost boicotată şi de Lilian şi de majoritatea vestelor galbene. "Am fost iniţial la o astfel de dezbatere, dar nu mi s-a permis să iau cuvântul. Au vorbit numai reprezentanţi aleşi precum şi organizatorii", a povestit Lilian, care, după asemenea experienţă, a decis să nu-şi mai piardă timpul cu astfel de manifestări.

Vestele galbene şi-au lansat propriul dialog civic, pe care l-au denumit "adevărata dezbatere". Una din doleanţele lor  se referă la iniţiativele cetăţeneşti. "Aceasta este ce-şi doresc oamenii cu adevărat, şi pentru asta protestăm în continuare", a afirmat Lilian.

Preşedintele Macron nu-şi poate permite să facă noi cadouri fiscale şi sociale francezilor dacă vrea să respecte normele UE privind datoriile de stat. De aceea, mulţi dintre observatori au privit "dezbaterea naţională" ca pe o încercare înţeleaptă, dar şi ieftină, sub aspectul costurilor băneşti, de a linişti populaţia. Dar oamenii solicită în continuare diminuarea taxelor, supunând guvernul unor noi presiuni. De aceea preşedintele intenţionează să vină cu noi propuneri concrete pe parcursul săptămânii viitoare, încă înaintea sărbătorii Paştelui.