Fotopovești româno-germane

Nu poți cuprinde o societate în doar 30 de fotografii, nici măcar dacă fiecare portret are două personaje. Nu sunt suficiente 30 de exemple pentru a spune povestea legăturilor dintre două țări. Dar poți să începi de aici.

Institutul Goethe din București a avut ideea de a marca trecerea a 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie dintre Germania și România cu 30 de portrete ale unor perechi de oameni care vin din cele două lumi și trăiesc, într-un fel sau altul, în ambele, combinându-le cultura, felul de a fi, preocupările, aspirațiile, bucuriile. Este vorba despre 30 de perechi care s-au cunoscut poate la muncă, sau care fac sport împreună sau politică, formează un cuplu în viață sau sunt prieteni. "Am vrut să arătăm această împletire a celor două societăți, pentru că avem impresia că mulți, în special germani, nu observă această situație", spune directorul institutului cultural german din București, Joachim Umlauf. Și a ales perechi de succes în locul afacerilor de succes, pentru că "oamenii sunt cei mai importanți" dar și pentru că "înțelegerea pe care o avem unii despre alții a fost pregnant marcată de prejudecăți".

Șase luni s-a lucrat la acest proiect artistic. Au fost fotografiați, între alții, o scriitoare din România, Lavinia Braniște și editorul ei din Germania, Nikola Richter, un arhitect din Cluj, Zsolt Szeibert și partenerul lui de afaceri originar din Hamburg, Nikolaus Türk, Daniel Cautnic, elev la Sibiu și Etienne Sander, voluntar din Düsseldorf la o școală germană din Oradea, David Paraschiv, tânăr rom născut lângă București și Seyram Deh, din Berlin, care luptă împreună împotriva rasismului și discriminării, primarul de origine română al orașului german Görlitz și prietenul lui german Michael Kretschmer, care îi este și șef în partid și conduce Guvernul landului Saxonia, un dirijor din Wuppertal, Vincent Grüger și un violoncelist gălățean, Marc Loznic. Unii dintre protagoniști au acceptat să facă parte din proiect, convinși că li se va face o poză, și după două minute va fi totul gata. Au fost, însă, ședințe foto în toată regula, purtate de doi profesioniști ai imaginii, unul în Germania, Patricia Moroșan, și unul în România, Adi Tudose.

Povestea fotografiei, pe care Adi le-a făcut-o soților Ioana Crăciun-Fischer și Markus Fischer, este una dramatică, spun cei doi profesori de Limbă Germană de la Universitatea din București. "A durat o jumătate de zi această fotografie. Adi nu știu cum era nemulțumit", spune Ioana Crăciun. "Dar ne-a plăcut foarte mult ce a făcut. Ne-a pus într-o lumină pe care nu am văzut-o până acum niciodată", o completează Markus Fischer. S-au cunoscut în 1985, când erau, amândoi, doctoranzi la Tübingen. Doi ani mai târziu s-au căsătorit, iar din 2008 trăiesc în România.

De fapt, povestea acestor 30 de ani de tratat de prietenie româno-germană trece nu doar peste posibile granițe imaginare comune. Ea este parte a poveștii întregii Europe. Directorul Institutului Goethe din București, Joachim Umlauf, mărturisește că are o poveste preferată, cea a regizoarei și scenaristei Adina Pintilie, câștigătoarea Ursului de Aur în anul 2018, și a colegului ei de explorare artistică Christian Bayerlein, web developer și militant pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

Expoziția NOI2|WIR2 - Portrete româno-germane, este deschisă, la 2/3 Galeria, în centrul vechi din București (Strada Franceză 4), până pe 21 iulie. Acolo, pe lângă cele treizeci de portrete expuse, găsiți și povestea fiecărui cuplu, scrisă de Diana Meseșan, Venera Dimulescu, Manuela Klenke, Anne Reinert și Ioana Casapu. Din a doua jumătate a lunii iulie, expoziția poate fi văzută și la Muzeul Astra, din Sibiu.