Fostul președinte german Roman Herzog a încetat din viață

"N-am vrut niciodată să fiu un preşedinte palpabil, ci un preşedinte care să asculte şi să înţeleagă" spunea Roman Herzog la încheierea mandatului său de preşedinte pe 1 iulie 1999. Dorea să-şi înţeleagă poporul, dar şi să-l provoace la reînnoire. A făcut-o în legendarul său discurs de la Berlin (26 aprilie 1996) prin lansarea apelului la reformarea societăţii.

Germanii au fost îndemnaţi să facă sacrificii şi să contribuie la reînnoire. "Pierderea dinamicii economice, rigidizarea societăţii, o incredibilă stare de deprimare." În aceşti termeni a sintetizat preşedintele Herzog criza prin care trecea societatea germană la vremea aceea. A apelat la puterea şi la voinţa poporului de a ieşi din criză prin propriile-i forţe. 

Un început dificil

La alegerea sa în fruntea statului, pe 23 mai 1994, candidatul Uniunii (CDU/CSU) a obţinut majoritatea necesară abia în a treia rundă în faţa adversarului său politic, social-democratul Johannes Rau (SPD).  A fost un început dificil pentru Roman Herzog. Iniţial, cancelarul Helmut Kohl viza să trimită un alt candidat - pe ministrul Justiţiei al landului Saxonia, Steffen Heitmann -  în Adunarea Federală. Heitmann s-a descalificat, însă, repede prin declaraţiile sale privind trecutul Germaniei. Pe fondul presiunilor publice, candidatura sa a fost retrasă.

Când, în sfârşit, a devenit preşedinte, Roman Herzog li s-a adresat celor din Adunarea Federală care, din motive întemeiate, nu l-ar fi putut vota. "Mă voi strădui să conduc aşa încât la sfârşit să vă pară rău că nu m-aţi ales", au fost vorbele cu care a cules zâmbete şi aplauze.

Realist şi cumpătat

Frazele lipsite de inhibiţii şi ironia au devenit marca discursurilor sale. "N-a devenit snob, ci a rămas cu picioarele de pământ", îl caracteriza vechiul cancelar Helmut Schmidt în 2003. În acelaşi timp avea o gândire îndrăzneaţă şi liberă. "Roman Herzog putea (...) să-i evalueze pe alţii, dar şi pe sine, foarte realist", era de părere Helmut Schmidt.

Născut în localitatea bavareză Landshut în 1934, Roman Herzog s-a alăturat Uniunii Creştin-Democrate (CDU) în 1970 ca profesor de Ştiinţe Politice. În 1973 a intrat în politică. Zece ani mai târziu era la Curtea Constituţională Federală de la Karlsruhe, al cărei preşedinte a devenit în 1987. A fost un personaj "cosmopolit" chiar dacă toată viaţa a rămas legat sufleteşte de Bavaria sa natală, spunea Helmut Schmidt.

"Imi cer iertare"

În străinătate Roman Herzog s-a bucurat de o apreciere deosebită, căci a contribuit din plin la crearea şi menţinerea unei bune stări de spirit pe plan internaţional. "Am pus preţ pe acest aspect şi a funcţionat", declara el pentru Deutsche Welle în mai 1999. Avea o slăbiciune mai ales pentru ţările din estul Europei. În mai 1995, Herzog a fost primul preşedinte federal care a vizitat România după căderea dictaturii comuniste. 

Cu ocazia celebrării a 50 de ani de la Revolta din Varşovia contra ocupaţiei naziste, la 1 august 1994, s-a "înclinat" - cum el însuşi a spus - în faţa revoluţionarilor care au eliberat oraşul, dar şi a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial din Polonia. "Îmi cer iertare pentru suferinţele pe care vi le-au pricinuit germanii." Herzog le-a vorbit polonezilor din suflet, iar discursul său a avut un ecou impresionant la nivel internaţional.    

Amintirea dictaturii naziste a fost una dintre principalele sale preocupări. În ianuarie 1996, cu sprijinul tuturor partenerilor politici, a declarat ziua de 27 ianuarie Ziua comemorării victimelor nazismului. În 1945 în această zi a fost eliberat lagărul de concentrare de la Auschwitz, "de aceea avertismentul meu privind amintirea trecutului şi transmiterea şi pe mai departe a memoriei trecutului", afirma Herzog pe 19 ianuarie 1996 în Bundestag-ul german.

În discursul rostit la încheierea mandatului, în vara anului 1999, a glumit ironic spunând că el, cu bună ştiinţă, n-a vrut să lase nicio moştenire politică. În primul rând a făcut ceea ce i-a fost lui important după lansarea apelului la reînnoirea societăţii germane, pe 23 mai 1999, cu ocazia celebrării unei jumătăţi de secol de la naşterea Republicii Federale. În al doilea rând, a spus atunci Roman Herzog, "părăsesc instituţia prezidenţială, nu şi lumea aceasta". Din această lume a plecat acum, la vârsta de 82 de ani.

Anja Fähnle/Claudia Stefan