Firmele germane vor să îi păstreze pe tineri în România | România | DW | 22.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Firmele germane vor să îi păstreze pe tineri în România

Fiecare al optulea euro investit în România vine din Germania. Iar mediul german de afaceri este interesat de tinerii români - aici, în România. Târgurile de cariere sunt o ocazie de contact direct.

Eleve de liceu la târgul de cariere din 20 mai

Eleve de liceu la târgul de cariere din 20 mai

România este, în anul 2022, în continuare în dificultatea de a estima cât de mulți cetățeni au plecat din țară, ce dimensiune are fenomenul de fugă a profesioniștilor, așa-numitul brain drain. Șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul Ciucă, Florin Cârciu, spunea joi (19 mai) că Ministerul de Externe estimează la 5,5 milioane numărul cetățenilor români din afara granițelor. Dar, adăuga oficialul, ar putea fi chiar opt milioane.

Tocmai această aproximare șocantă, venită de la omul care ar trebui să știe totul despre românii plecați din țară, întărește o parte din motivele pentru care se pleacă: lipsa de predictibilitate, dezinteresul administrativ, neputința autorităților, nesiguranța socială.

Oficialitățile române vor găsi soluții pentru a-i aduce înapoi, a promis demnitarul - fără să detalieze. A acuzat, în schimb, angajatorii din Vest că „nu vor să repatrieze” muncitorii români, pentru că au probleme cu forța locală de muncă.

Cârciu a vorbit la o dezbatere organizată de blocuri sindicale din România și Germania, alături de fundația Friedrich Ebert, asociată social-democraților cancelarului federal Olaf Scholz. Situația stă de fapt altfel. Cel puțin acest mesaj îl transmite Camera de Comerț și Industrie Germană din România, AHK, spune Stere Stamule, cadru didactic la Academia de Științe Economice din București și fost coordonator de proiecte la filiala din România a fundației Konrad Adenauer. Firmele germane de pe piața din România - și care reprezintă, cu 12% din cota de piață, una dintre cele mai impresionante cote din investițiile străine directe, conform BNR - își doresc oprit exodul de resursă umană și încurajează un „reverse brain drain”, întoarcerea românilor care au lucrat în companii din Germania.

Este cerere foarte mare de vorbitori de limbă germană atât în marile centre economice din Ardeal cât și în București. Unul dintre antreprenorii germani veniți vineri, 20 aprilie, la târgul de oportunități de carieră organizat la Colegiul Bilingv George Coșbuc din București, a fost lanțul de magazine DM. Oferta de cariere pornește de la joburile simple, din magazine. „Este un punct de plecare. Cunoașterea limbii germane îi ajută să promoveze, în sediu, unde lucrează între departamente, sau cu întreg concernul nostru, la nivel european”, spune Sorin Neagu, director de magazin. Iar avantajele unei cariere la DM pornesc de la mentalitatea germană din firmă, școlarizările puse la dispoziție și modul de lucru, punctează Dorina Petre, care coordonează departamentul de recrutări al companiei.

Șansa de a învăța în România cum fac germanii afaceri

FABIZ organizează la Moeciu de Sus, din 2012, o școală de vară deschisă tinerilor de peste 16 ani care doresc să își perfecționeze limba germană, sub îndrumarea unor absolvenți sau masteranzi din Republica Federală. FABIZ este, la Academia de Științe Economice, o facultate de administrare a afacerilor cu predare în trei limbi importante europene - engleză, franceză și germană. „Odată ce vor absolvi această facultate, vor avea posibilitatea să lucreze într-o companie mare, să crească mai ușor în acea companie și să ajungă în management”, explică Stere Stamule.

Tineri la standul FABIZ

Tineri la standul FABIZ

Avantajul, adaugă reprezentantul FABIZ, prezent la târgul de joburi de la Colegiul Coșbuc, este conexiunea excelentă a facultății atât cu piața cât și cu mediul universitar european. „Îi trimitem spre antreprenoriat - ne oferă locuri de practică, de exemplu, cei de la Kaufland sau Lidl, Roland Berger sau Horvath & Partners, dealeri auto sau centre logistice. Organizăm vizite săptămânale la câte o companie germană din România și chiar la sediile lor centrale. Au șansa să fie proactivi, să pună întrebări și, de obicei, acești studenți atrag atenția recrutorilor, ne spun că sunt interesați să-i cunoască pe acei studenți. Antreprenori de succes, români sau străini, îi învață despre beneficiile și responsabilitățile unei afaceri. Avem profesori invitați de la universități din Vest. Fiecare student poate, o dată de-a lungul întregului ciclu, universitar, masteral și doctoral, să studieze un an afară. Pot face, astfel, o analiză comparativă între plusurile de aici și acolo dar și între minusuri. Ceea ce însă vrem să le transmitem tinerilor este că, studiind administrarea afacerilor în limba germană, își pot construi o carieră serioasă în aceste companii în România”, spune Stamule.

Grație contactului facilitat de FABIZ cu mediul de afaceri, vorbitorii buni de germană se angajează încă din anul 1. „Avem probleme: nu-i mai vedem la ore. Nu-i încurajăm să facă acest pas. Mai bine să facă practici, să se cunoască mai bine pe ei înșiși, să dezvolte mai multe competențe - de analiză, de macroeconomie, marketing - până la absolvirea facultății, ca ulterior să poată să evolueze mai bine în carieră. Dacă se angajează din anul 1 pe o poziție de customer support, unde nu e nevoie de multă pregătire, riscul este să aibă o carieră scurtă și să nu ajungă la venituri foarte mari. Sunt atractivi banii dar trebuie să te uiți și în perspectivă”, punctează cadrul universitar.

Să plec sau să rămân?

FABIZ merge periodic în școlile cu predare în limba germană pentru a-i convinge pe tineri să nu plece în Germania sau Austria, ci să-și dorească o carieră în România. Printre motivele enumerate de Stamule: joburile vorbitorilor de limbă germană în România sunt plătite în medie cu aproximativ 50% mai mult decât în absența acestei abilități și, susține asistentul universitar, chiar și față de vorbitorii de engleză se câștigă mai bine. „Acolo, în străinătate, unde oricum sunt atrași specialiști de pe tot globul, se vor pierde printre vorbitorii nativi ai limbii locale. Sau le mai spunem și că ar putea să le lipsească simțul românesc al umorului. Sunt multe lucruri care pot fi puse în balanță și comparate cu destulele oportunități bine plătite de carieră pe care le oferă în România o specializare învățată în limba germană. Aici se bat mai mulți pentru ei decât acolo. Și le oferă, aici, mai mult decât ar oferi altor absolvenți care nu au atu-ul limbii germane”.

Ștefania (stânga) studiază limbile străine la București

Ștefania (stânga) studiază limbile străine la București

La standul FABIZ, trei eleve din clasa a 12-a a Colegiului Național Spiru Haret vor detalii despre cum ar putea studia administrare de afaceri într-o limbă străină. Încă nu știu, la 18 ani, dacă vor o carieră în România sau în străinătate: „Tendința ar fi să mergem și afară, să vedem ce înseamnă experiența asta și să decidem atunci, acolo, dacă ne întoarcem sau rămânem. Depinde de oportunități. E un final deschis”.

Ștefania, în schimb, știe ce vrea: să-și înceapă cariera predând limba germană. Dar o tentează să încerce și alte opțiuni. A avut posibilitatea unor stagii la Köln și Bonn, de-a lungul studiilor. Este în an terminal la Limbi Străine, în Universitatea din București. A venit la târgul organizat de Goethe Institut în curtea Colegiului Coșbuc pentru a înțelege mai bine ce ar putea face, după absolvire, în România cu limba pe care a luat-o, mărturisește, de la zero la începutul facultății. Își laudă profesorii: „M-au inspirat. M-au făcut să-mi placă procesul de învățare a limbii. Au știut cum să îmi insufle plăcerea de a vorbi limba germană. Și am realizat că, atunci când vorbim o altă limbă, parcă ne schimbăm”.

În cele șase luni de Germania „am identificat diferențele dintre cele două culturi, și în bine și în rău, am cunoscut nu doar germani dar și portughezi sau italieni. A fost un cerc multicultural în care am avut de schimbat multe idei. O să mai vreau să călătoresc, să descopăr oameni și locuri. Dar nu am planuri de emigrare. Nu deocamdată”.

E mulțumită de ce a aflat de la standul Camerei de Comerț Româno-Germane și ale celorlalte instituții care și-au prezentat oportunitățile de cariere la târgul de la Colegiul Coșbuc. „Îmi voi lua ceva timp să îmi așez toate informațiile pe hârtie, să analizez ponturile aflate, legate de modul în care trebuie să îți depui candidatura sau să te prezinți la interviu, de provocări sau de piața în continuă mișcare. De altfel, am înțeles că angajatorii caută persoane deschise, care, indiferent de studiile pe care le au, potrivite sau nu pentru poziția la care aspiră, își doresc să învețe în continuare. Am foarte multe opțiuni, prin faptul că vorbesc limba germană. Le voi revizui acasă și am să mă gândesc foarte bine ce îmi doresc să fac, ce știu să fac, ce mi-ar plăcea să fac și ce pot face mai departe”.