Finanţarea partidelor în variantă albaneză

Un articol publicat în revista americană "Mother Jones" a declanşat un cutremur politic în Albania. Autorul articolului scrie că, în cadrul unei campanii publicitare a organizaţiei de lobby americane Nick Muzin Company pentru Partidul Democrat al Albaniei (PDA), sute de mii de dolari au curs în SUA printr-o firmă-fantomă (Biniatta Trade). În spatele acestei firme care își are sediul într-o căsuță poștală, se mai menţionează în articol, s-ar afla banii ruşilor.

Partidul Democrat al Albaniei confirmă colaborarea cu Nick Muzin Company, dar susţine că suma plătită pentru campanie n-ar fi depăşit 25.000 de dolari americani. De unde a provenit restul banilor pe care susţine organizaţia de lobby că i-ar fi primit nu este limpede. 

Un scandal cu potenţial exploziv mai ales că, în context, apare şi Rusia - o ţară pe care albanezii nu o consideră neapărat prietenă. PDA se apără vehement şi le reproşează adversarilor politici, Partidului Socialist (PS), că ar duce o campanie de denigrare. Secretarul general al socialiştilor, Taulant Balla, cere o amplă investigaţie în acest caz. "Este o chestiune de siguranţă naţională dacă ţinem seama de vechea tendinţă a Rusiei de a-şi extinde sfera de influenţă. Până acum Albania părea imună", a declarat Balla pentru DW. Între timp, autorităţile de la Tirana au demarat o anchetă. Transparenţa lipseşte

Agitaţia în jurul acestui subiect a readus la lumină o mai veche problemă: cum sunt finanţate marile partide şi de unde provin banii? De ani de zile, formaţiunile politice albaneze plătesc sume fabuloase lobby-iştilor din străinătate. Acestora li se adaugă cheltuielile uriaşe cu campanii electorale pompoase care, într-o ţară atât de săracă, ridică mari semne de întrebare.

Directorul Institutului albanez pentru Studii Politice, politologul Afrim Krasniqi, vorbeşte despre existenţa unui sistem clientelar. "Formal, partidele îşi anunţă public cheltuielile şi finanţările, dar fără să ofere detalii. Cifrele din afara sistemului, neanunţate la Comisia Electorală Centrală, sunt mult mai mari." Transparenţa lipseşte.  

Situaţia nu este specifică Albaniei, afirmă expertul Societăţii pentru Europa de Sud-Est, Johanna Deimel. "Din păcate, problema finanţărilor mascate, ilegale, lipsa transparenţei, se numără printre problemele principale ale întregii regiuni. Banii le sunt oferiţi direct sau pe alte căi, cum ar fi finanţarea instituţiilor media ori a unor firme importante."

"Avem mult de lucru"

Politologul Afrim Krasniqi a analizat cazul a trei deputaţi care au recunoscut public că, la ultima campanie electorală, au plătit până la un milion de euro unui partid. Krasniqi a descoperit că sumele nu figurau în declaraţia oficială a formaţiunii, depusă la Comisia Electorală Centrală. Directorul Institutului albanez pentru Studii Politice a cerut o anchetă oficială în acest caz.

Autorităţile nu au considerat de cuviinţă să deschidă o anchetă sub pretextul că, în dările de seamă scrise ale celor trei deputaţi nu se aminteşte nicăieri de vreun ban dat la partid. Să fie politica albaneză la cheremul unor grupări criminale? Presa albaneză speculează des pe marginea acestui subiect. În ultimii ani, mai mulţi politicieni cu trecut murdar au deţinut posturi cheie. Legea care, printre altele, nu le mai permite persoanelor cu condamnări la activ să intre în Parlament a fost adoptată abia în 2015 la presiunile Uniunii Europene şi ale opoziţiei de la Tirana. 

În cele mai multe cazuri, partidele politice nu vor să-şi dezvăluie sursele de finanţare - a confirmat Klement Zguri, coordonatorul Comisiei Electorale Centrale, în faţa comisiei parlamentare pentru procesul legislativ. Instituţia pe care o reprezintă cere transparenţă. "Avem mult de lucru", spune Klement Zguri.     

O luptă fără sorţi de izbândă?

Însă tocmai acest important mecanism de control pare a fi un tigru de hârtie. Partidele din Albania sunt reprezentate în Comisia Electorală Centrală conform unui sistem proporţional. Deciziile sunt adoptate, în cele din urmă, în această Comisie în care principalele partide ar putea face uz, de facto, de dreptul de veto pe care îl au. Condiţii mai bune pentru eternul joc de-a v-aţi ascunselea cu finanţările nici că puteau găsi partidele albaneze. Urmarea? Obţinerea transparenţei este văzută în Albania ca o luptă fără sorţi de izbândă. Politologul Afrim Krasniqi o consideră "un pact mutual al partidelor politice pentru a nu permite nimănui o privire asupra acestei pieţe a tranzacţiilor deseori ilegale". 

În context, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cere legi noi, menite să asigure transparenţă. Organizaţia a confirmat pentru DW existenţa unor carenţe în legislaţia albaneză privind finanţarea partidelor, mai ales în campaniile electorale. OSCE cere acces total al Comisiei Electorale Centrale la informaţiile legate de finanţarea formaţiunilor. E puțin probabil ca partidele din Albania să permită acest lucru.

Autor: Lindita Arapi / CS