Ce face industria cărnii oamenilor

În ultimii trei ani, producătoarea de filme Iulia Loșkina din München și-a concentrat atenția asupra condițiilor de trai și de muncă ale lucrătorilor est-europeni din abatoarele companiei Tönnies din landul german Renania de Nord-Vestfalia, devenite între timp puncte de reper ale răspândirii virusului.

Din pricina focarelor de coronavirus, autoritățile au hotărât să suspende viața publică în regiunile Gütersloh și Warendorf, în tentativa de prevenire a răspândirii infecțiilor la nivelul populației. "A fost nevoie să apară o pandemie pentru a se lua în discuție nereguli cunoscute de ani de zile", deplânge Lokșina într-o conversație cu Deutsche Welle. 

Secvența de început debutează cu o forfotă de voci. Pe imagini cu porci înghesuiți care se joacă folosind o minge, una dintre aceste voci spune povestea unui accident de muncă, ce s-ar fi petrecut la Tönnies. Un muncitor ar fi căzut într-o mașinărie de tocare, trupul său fiind făcut bucăți, la fel cum se întâmplă cu porcii. O tragedie ce aparent nu a avut consecințe, după cum a notat un cotidian local. De ce?

Critică adusă exceselor capitaliste

Filmul lui Lokșina nu arată, așa cum s-ar putea aștepta cineva, lucrul cu animale moarte, și nici nu prezintă jumătăți de porc și bovine. În schimb, camera de filmat se concentrează asupra companiei de carne, permițând angajaților abatorului și lucrătorilor veniți via agenții de plasare a forței de muncă, să-și exprime părerile, la fel și criticii din industria cărnii, între care găsim un pastor dedicat cauzei muncitorilor. 

Pe de altă parte, filmul povestește cum elevii unei școli din München repetă piesa "Sfânta Ioana a abatoarelor", de Bertolt Brecht. "Construiesc o punte de legătură între lumea producției și a femeilor imigrante, și lumea noastră de zi cu zi, în care ne merge atât de bine", spune realizatoarea filmului. 

În acest fel se ciocnesc lumile paralele - dar asta este mai mult decât un simplu detaliu estetic, căci ambele lumi sunt interconectate. Cererea și consumul de cea mai ieftină carne posibilă, rezultatul producției ieftine și profitabile, dar cu efecte negative asupra lucrătorilor est-europeni. Indiferență versus suferință. O suferință prea bine cunoscută: "Toată lumea a văzut aceste imagini, internetul este plin de ele", spune producătoarea documentarului. "A trebuit să relatez altfel povestea, pentru ca aceasta să ajungă la privitor."

Un pastor indignat de sclavia modernă

La aproape o sută de ani după Bertolt Brecht (1898-1956), filmul Iuliei Lokșina se ia la trântă cu capitalismul. Drama semnată de Brecht în perioada Marii Depresiuni din 1929/1930 descrie abuzurile de la Union Stock Yards, abatoarele din Chicago. Există trei factori care mențin sistemul de subcontractare și activitatea agențiilor de plasare a muncitorilor în industria cărnii, crede Lokșina: "Viteza mare de fabricație și izolarea persoanelor care sunt părți mici ale producției și care nu pot să se revolte împotriva neregulilor".

În film apare și preotul catolic Peter Kossen, care are chiar pagină proprie pe Wikipedia. Acesta luptă împotriva sclaviei moderne și solicită condiții de muncă corecte și demne. Capitalul, spune el într-o predică, trebuie să servească oamenii și nu invers! Exploatarea lucrătorilor este o problemă străveche, completează realizatoarea Iulia Lokșina. "Dar ce suntem dispuși să tolerăm? Societatea trebuie să discute despre aceste lucruri. Toți trebuie să își asume această responsabilitate!"

"Reguli la banda de lucru în mare viteză" este, fără îndoială, filmul momentului, însă lansarea în cinematografele germane va avea loc de abia pe 22 octombrie 2020. Cu filmul ei de diplomă, Iulia Lokșina a câștigat deja premiul Max Ophüls 2020 pentru film documentar. Născută la Moscova în 1986, Lokșina a studiat regia de film documentar la Universitatea de Televiziune și Film din München. Realizatoarea își prezintă acum filmele sale anterioare la centrul expozițional A.K.T. din Pforzheim, completate cu montaj de filmări scurte, imagini și text.