1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Fidel Castro se retrage

Michael Castritius / Alexandra Sora 19 februarie 2008

Fidel Castro, unul dintre ultimii dictatori socialişti din lume, se retrage din funcţie. Liderul cubanez predase deja cu 18 luni în urmă toate atribuţiile fratelui său Raul, din cauza stării de sănătate grave.

https://p.dw.com/p/D9oC
Imagine: AP

În 1953, Fidel Castro a atacat cu un grup de doar 113 rebeli slab înarmaţi una dintre cele mai mari cazarme militare a dictatorului Batista şi a supravieţuit. În 1958, a început un război de gherilă împotriva lui Batista cu doar 20 de persoane - şi l-a supravieţuit şi pe acesta. Nici sutele de atentate nu au reuşit să-l doboare pe dictatorul care părea nemuritor.

"Din moment ce toţi cei care au încercat să mă ucidă nu au avut noroc, nu au avut niciodată succes, mă declară acum mereu grav bolnav sau chiar mort", povestea Castro într-un interviu recent. "Singura mea problemă reală este însă următoarea: Dacă voi muri într-adevăr într-o zi, nimeni nu mă va crede."

Mulţi au avut încredere în promisiunile lui Fidel Castro, în special cubanezii săraci. Clasele sociale mai înstărite au părăsit însă cât mai rapid Cuba, cel târziu după 1961, când Castro a transformat revoluţia antifascistă într-una socialistă.

"Aceasta este o revoluţie socialistă şi democrată a celor umili pentru cei umili", declara Castro în anii60. "Şi suntem pregătiţi să ne jertfim viaţa pentru această revoluţie socialistă . Muncitorii şi ţăranii, bărbaţii şi femeile jură să o apere până la ultima picătură de sânge."

Născut ca fiu al unui moşier înstărit, Castro a devenit un lider comunist care a intrat în istorie ca dinozaur al unei specii dispărute după căderea cortinei de fier, care a pus capăt dictaturilor din Europa de Est.

În timpul celor 50 de ani la şefia statului şi a armatei în Cuba, Castro a fost contemporan cu zece preşedinţi americani. Statele Unite au fost mereu duşmanul său favorit, dar mai ales scuza universală pentru toate insuccesele şi toate problemele interne. Castro a instrumentalizat ameninţarea capitalistă din nord pentru a justifica situaţia dezastruoasă a economiei cubaneze, numeroasele întreruperi ale furnizării curentului electric, declinul oraşelor şi sărăcia populaţiei. Cine avea curajul de a gândi altfel decât aşa-numitul "maximo leader", era pedepsit cu ani grei de închisoare sau chiar executat. Dictatorul cu cea mai îndelungată perioadă de guvernare nu a tolerat nici un fel de opoziţie, iar din moştenirea sa nu lipsesc teroarea totalitară şi lozincile socialiste.