1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Fabulosul labirint al limbilor: Autorii şi traducătorii lor se întâlnesc la Straelen

Alexandra Sora 10 decembrie 2007

Nu este de mirare că misiunea traducătorilor literari este cât se poate de dificilă: fiecărei limbi îi corespunde o mentalitate proprie, o perspectivă specifică asupra lumii...

https://p.dw.com/p/CZi4
Scriitorul german de origine turcă Feridun ZaimogluImagine: picture-alliance/dpa

Pentru a-i sprijini pe traducătorii literari, Colegiul European al Traducătorilor din Straelen organizează de acum în mod regulat întâlniri de lucru între autorii contemporani şi traducătorii lor. Acţiunea a început pe 5 decembrie cu autorul german de origine turcă Feridun Zaimoglu şi traducătorii săi din Israel, Turcia, Slovenia, Bulgaria şi Spania.

Feridun Zaimoglu în dialog cu traducătorii

Feridun Zaimoglu s-a aşezat relaxat pe pervazul ferestrei ca să fumeze o ţigară. Între timp, cei cinci traducători îl asaltează cu întrebări complexe: nici nu este de mirare, căci romanul autorului german de origine turcă oferă o serie de ambiguităţi lingvistice. Nu lipsesc nici criticile, din moment ce traducătorii sunt cei mai atenţi cititori – fiecare dintre ei a găsit deja mici erori logice sau chiar greşeli de tipar, care nu îi tulbură însă buna dispoziţie simpaticului autor şi jurnalist în vârstă de 43 de ani.

Atrium und Bibliothek des Europäischen Übersetzer-Kollegiums
Sala principală şi biblioteca Colegiului European al Traducătorilor din StraelenImagine: Europäisches Übersetzer-Kollegium

Romanul „Leyla”, povestea unei tinere fete din Turcia anilor 60 care încearcă să se elibereze de un tată tiranic şi de limitările societăţii rurale din Anatolia, prezintă o serie de dificultăţi pentru traducători. Este oare adecvat ca termenul de „Dumnezeu” să fie tradus cu „Allah”, din moment ce autorul vorbeşte despre lumea musulmană? Iar apropierea dintre eroina romanului şi bărbatul iubit este marcată subtil de trecerea de la „dumneavoastră” la pronumele „tu”: acest aspect devine problematic pentru traducătorul israelian Michael Dak, care i-a explicat autorului că nu există formule de politeţe contemporane în limba ebraică.

De acum înainte, astfel de înterbări pot fi clarificate la întâlnirile dintre autori şi traducătorii lor organizate la Colegiul European al Traducătorilor din localitatea Straelen în landul Renania de Nord-Vestfalia.

Feridun Zaimoglu cunoaşte dificultăţile unei permanente pendulări între două limbi şi culturi: autorul s-a născut în Anatolia şi a învăţat limba germană de abia la şcoală, la vârsta de 6 ani, aceasta devenindu-i apoi adevărata limbă maternă şi limba în care îşi scrie toate cărţile. Procedurile traducerii depăşesc însă, după părerea lui, sfera lingvistică:

„Şi eu traduc mereu câte ceva. Percep lumea şi realitatea în primul rând prin intermediul imaginilor, pe care le traduc apoi în lumea cuvintelor. Totuşi, acest aspect nu este comparabil cu activitatea traducătorilor profesionişti. Cine traduce un text literar, trebuie să traverseze un râu periculos, de la un mal la celălalt – dacă ne gândim mai mult la implicaţiile filosofice ale acestei activităţi, trebuie să fim atenţi să nu ne pierdem luciditatea, să nu ameţim…”

Mama autorului aşteaptă cu nerăbdare traducerea în limba turcă

Din fericire pentru autorul german de origine turcă, există traducători talentaţi care se dedică ultimului său roman. Cititoarea care aşteaptă cu cea mai mare nerăbdare varianta turcească a romanului „Leyla” este însăşi mama autorului. Misiunea îi revine talentatului Vedat Corlu din Istanbul, care a tradus deja operele lui Kafka şi Rilke. Îi va fi oare mai uşor să transpună universul unui autor german de origine turcă în limba sa maternă?

Türkei, Istanbul, Blick auf die Blaue Moschee, Hagia Sophia und Topkapi
Vedat Corlu aduce romanul pe malurile Bosforului...Imagine: AP

„Originea mea turcă reprezintă un avantaj pentru această traducere, din moment ce am în spate mentalităţi asemănătoare cu cele ale autorului şi ale povestirilor sale”, povesteşte Vedat Corlu. „Trăiesc în Turcia, cunosc cultura acestei ţări foarte bine, dar pe de altă parte acest aspect devine şi un dezavantaj, deoarece scriitorul transpune anumite imagini din limba turcă cel puţin ca imagine artistică în limba germană, iar eu sunt nevoit să le re-traduc practic în direcţia opusă, din germană în limba turcă, iar uneori acest proces complex duce la mici neînţelegeri.”

Condiţia traducătorului: "Un dans în lanţuri"...

Clarificarea acestor neînţelegeri este una dintre cele mai importante misiuni ale traducătorului, este de părere şi Michael Dak din Israel:

„Trebuie să depăşesc neînţelegerile, pentru ca cititorii mei să poată fi şi cititorii lui, ca să reuşesc să dau mai departe limbajul autorului în limba cititorilor. Însă la sfârşitul trudelor mele, am sentimentul că eu însumi aş fi scris cartea, dar mă mulţumesc totuşi să ştiu că fiecare cuvânt şi fiecare literă îmi aparţine, chiar dacă nu sunt autorul versiunii originale.”

Totuşi, există numeroase limitări ale libertăţii traducătorului,consideră Slavo Serc din Slovenia, care a tradus printre altele, cărţile laureatei premiului Nobel pentru literatură din 2004, Elfriede Jelinek, dar şi scrierile filosofice ale lui Walter Benjamin şi Theodor Adorno:

„Dificultatea cea mai mare constă în încercarea de a găsi un compromis, de a urma calea autorului şi de a nu se abate de la acest drum. Traducătorul dansează prin cuvinte, rămâne însă prins într-un dans în lanţuri.

Oricum mă consider foarte norocos că mă pot sfătui direct cu autorul aici la Straelen. Un coleg vietnamez care lucrează la traducerea piesei „Faust” mă invidiază pe bună dreptate. Nu numai că posibilele întrebări pe care ar vrea să i le adreseze lui Goethe vor rămâne fără răspuns, dar dificultăţile merg şi mai departe: în limba şi cultura vietnameză nu există conceptul de „diavol”…”