Extremismul vine cu recesiunea? Ce soluții are România | România | DW | 26.04.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Extremismul vine cu recesiunea? Ce soluții are România

Războiul din Ucraina ar putea descuraja pentru moment mișcările extremiste din statele europene, dar pe termen lung simpatia pentru ele ar putea crește din nou. Deocamdată, în România, populismul câștigă teren.

Un șantier părăsit la București

Un șantier părăsit la București

Extremismul a eșuat la alegerile din acest weekend în Franța și Slovenia, după ce a avut câștig de cauză în Ungaria, unde Viktor Orban și-a adjudecat al patrulea mandat de prim-ministru. În Franța, Emmanuel Macron a obținut o victorie clară de 58 % față de extremista Marine Le Pen (41%), dar aceasta are un câștig relativ față de alegerile precedente de 8 procente: în 2017 scorul a fost Macron 66% -Le Pen 34%.

Pe fondul absenteismului de aproape 30%, extremiștii francezi, deși nu au câștigat fotoliul prezidențial, și-au demonstrat, totuși, forța. Le Pen a reușit să convingă destul de mulți votanți să vină de partea sa, cu toate că înclinațiile ei pro-ruse au fost la vedere. Le Pen a luat credite mari de la bănci patronate de Vladimir Putin: în 2014, când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina, Le Pen a făcut declarații de susținere a acestui rapt teritorial. Anul acesta, banii pentru campanie i-au venit printr-o bancă de la Budapesta, apropiată de Viktor Orban. În schimb, discursul ei s-a concentrat la acest scrutin asupra costului vieții: cât de mult au crescut prețurile pe fondul războiului din Ucraina și cine ar putea să-i ajute pe cei săraci să nu fie afectați atât de rău.

Criza economică ar putea, deci, să le sufle vânt în pânze populiștilor și extremiștilor, iar refugiații ucraineni atât de bine primiți ar putea fi transformați de naționaliști, după cum sugerează deja unele trenduri din spațiul virtual de limbă română, în țapi ispășitori pentru nemulțumirile autohtone. Deja, aproape 30 la sută din populație identifică războiul drept cauză principală pentru declanșarea crizei economice, potrivit unui sondaj Avangarde, comandat de G4media

Pentru 78% dintre cei chestionați, mărirea prețurilor e cea mai mare problemă și care nu are rezolvare, pentru că țara trăiește de pe-o zi pe alta, din împrumuturi, dependentă de alții și fără planuri care să o scoată din această spirală nesănătoasă. Românii nu au încredere în politicienii actuali că ar putea să administreze bine lucrurile pe timp de criză: sub 15 % din electorat e de părere că primul ministru Nicolae Ciucă sau liderul PSD Marcel Ciolacu ar fi pregătiți, în vreme ce încrederea în Cătălin Drulă, liderul interimar al USR, și în George Simion, președintele AUR, este sub marja de eroare de 3,2%. 

Urmăriţi videoclipul 10:49

Ambasadorul Germaniei la București: "România nu e mai amenințată decât alte state NATO"

Înainte de începerea războiului, AUR începuse să crească alarmant, dar între timp discursul naționalist și anti-ucrainean a dat înapoi de teama războiului, iar per total nivelul de încredere în Alianța pentru Unirea Românilor este în jur de 15%. Imaginea negativă pe care o are Rusia în fața majorității populației face ca revenirea extremiștilor în preferințele românilor să fie posibilă doar dacă alianța de guvernare eșuează lamentabil în menținerea stabilității economice a țării. Deocamdată măsurile luate sunt puține, fragile, greu de accesat și concentrate pe cheltuieli sociale, cu toate că tot mai mulți economiști vorbesc despre spectrul recesiunii.

Nu există încă o strategie din care să rezulte ce poate face guvernul român în perioada războiului din Ucraina pentru ca țara să nu se prăbușească și nici ce se gândește Bucureștiul să facă după ce se încheie conflictul. Pentru început, ar putea lua în considerare sugestiile date de Ernst & Young, una dintre cele mai mari companii de consultanță financiară și audit din lume. Alex Milcev de la Ernst & Young România a spus că există „investiţii de sute de miliarde care fie vor dispărea, fie vor fi vândute, fie vor fi relocate din Rusia, Ucraina, Belarus” și că România ar putea fi un loc bun pentru aceste investiții, dacă ar începe să facă ceva, dacă s-ar mișca suficient de repede. Expertul de la Ernst & Young a declarat că e pentru prima dată în 15 ani când este întrebat dacă România e în NATO și UE și dacă e un loc sigur pentru investiții. Specialistul încearcă să-i mobilizeze pe oficialii autohtoni atunci când declară că „nici polonezii nu dorm pe ei” și că deja bat la ușile multinaționalelor și își fac publicitate în fața investitorilor care pleacă din Rusia, Ucraina și Belarus.

România e statul UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, dar legat de țara vecină cu infrastructura cea mai deficitară. Poate că vremurile dificile care sunt așteptate ar putea fi mai ușoare, dacă guvernul ar gândi pe termen mai lung și s-ar pregăti inclusiv pentru reconstrucția Ucrainei, chiar dacă va fi doar peste câțiva ani.

Dacă guvernul ar fi avut de-a lungul timpului mai mulți profesioniști și mai puțini clienți politici, Bucureștiul s-ar fi mișcat la fel de bine ca Varșovia în acest peisaj dramatic și complicat, care îi favorizează pe cei pregătiți.

Vă mai recomandăm