Extremism de dreapta în Bundeswehr | Germania | DW | 28.01.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Extremism de dreapta în Bundeswehr

Creșterea acuzațiilor de extremism de dreapta în cadrul armatei federale șochează în egală măsură clasa politică și opinia publică germană.

Armata federală, Bundeswehr, este zguduită de un scandal: circa 550 de militari sunt cercetați, fiind suspectați de activități din sfera extremismului de dreapta. 360 de noi cazuri au fost descoperite doar anul trecut. Cifrele pe care șeful Serviciului de contrainformații din cadrul armatei germane (MAD), Christof Gramm, le-a dat publicității au șocat în egală măsură clasa politică și publicul larg. Interesant, în context, e faptul că numărul cazurilor suspecte din cadrul forțelor speciale de comandă (KSK), trupele de elită antitero, este de cinci ori mai mare decât în cadrul forțelor armate regulate.

Semnal de alarmă

Noile cifre sunt un motiv în plus pentru opoziția din parlamentul federal, Bundestag, de a critica guvernul. Partidul Die Linke (Stânga) vorbește despre o adevărată ”rețea de extremă dreapta” în Bundeswehr și acuză o anumită cultură a ”negării și minimalizării” problemei în cadrul armatei federale. Verzii ecologiști cer demiterea rapidă a militarilor găsiți vinovați. Într-un interviu cu DW, reprezentantul verzilor în comisia de apărare din Bundestag, Tobias Lindner, a declarat: ”Amploarea problemelor arată că e nevoie de acțiuni sistematice împotriva extremismului de dreapta din armată.” În plus, e nevoie ca pregătirea politică să fie extinsă în procesul de instrucție a militarilor, a adăugat Lindner.

Trupa de elită KSK în acțiune

Militari ai trupei de elită KSK în acțiune

Ministerul face un apel la calm

Arne Collatz, purtătorul de cuvânt al ministerului apărării, a ținut să sublinieze faptul că ”nu există niciun fel de toleranță pentru extremism” în armata germane. Cifrele noi ar fi și rezultatul unei noi sensibilități în cadrul Bundeswehr și al serviciului MAD. Astfel, s-ar fi înregistrat mai multe informații venite din partea militarilor, iar MAD ar fi lucrat mai eficient în toate cazurile semnalate.

Cert este că fosta șefă a ministerului apărării, Ursula von der Leyen, a schimbat din temelii ”cultura” din cadrul armatei și al servicului MAD, după ce au fost dezvăluite primele cazuri suspecte. În posturile de conducere au fost schimbați mai mulți militari cu civili. Dacă pe vremuri, în cercurile parlamentare se vorbea despre înțelegerea prea mare pe care ar fi avut-o șefii militari MAD față de soldați extremiști de dreapta, acum mulți deputați au putut observa o nouă abordare consecventă și deschisă a problemelor.

Schimbare la MAD?

De exact cinci ani, serviciul secret al armatei federale, MAD, este condus de Christof Gramm, un înalt funcționar, doctor în științe juridice - și civil. Gramm e secondat de Burkhard Even, vicepreședinte, care înainte lucra la Oficiul pentru protecția constituției (Verfassungsschutz - serviciul de informații interne).

Christof Gramm MAD

Christof Gramm, președintele MAD

Sub conducerea lui Gramm, MAD a primit statutul de serviciu federal superior, ceea ce îi oferă posibilitatea de a publica un raport anual. Până acum, informațiile privind activitatea MAD au fost accesibile doar unui număr redus de parlamentari din comisiile de specialitate și nu erau destinate publicării.

Jurnalista Caroline Walter nu crede că Bundeswehr și MAD ar lucra mai transparent decât înainte. Co-autoarea cărții ”Securitate extremă” (”Extreme Sicherheit”), care tratează fenomenul extremismului de dreapta din armată, poliție și serviciil secrete, spune într-un interviu DW: ”Problema din armata federală e următoarea – cine îi demască pe extremiștii de dreapta este considerat în continuare un 'Kameradenschwein', un trădător care contravine așa-numitului spirit de trupă.”

Walter crede că cifrele devenite publice acum constituie doar ”vârful unui aisberg”. Servicul MAD ar trebui să se specializeze în continuare, pentru a-i descoperi pe extremiștii de dreapta care ar opera cu metode mai subtile. ”Demascarea lor e mult mai dificilă, pentru că aceștia nu se remarcă prin parole radicale primitive și nici nu trimit poze cu Hitler în grupuri pe Whatsapp”, a spus jurnalista.