1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

1945 - Înfrângere. Eliberare. Nou Început

Sarah Judith Hofmann/ i.a.29 aprilie 2015

Oraşe distruse, orfani de război, oameni rămaşi pe drumuri şi criminali de război care scapă netraşi la răspundere. O expoziţie organizată în Muzeul German de Istorie din Berlin prezintă realităţi din 12 ţări europene.

https://p.dw.com/p/1FH2R
Imagine: DW/R. Romaniec

În ziua de 8 mai 1945, Ernst Kohlmann, în vârstă de 19 ani, a zburat deasupra fostei sale case părinteşti din Köln, la bordul unui avion militar american. În acea zi el încă nu ştia că părinţii săi fuseseră deportaţi din metropola renană în 1941, pentru a fi ucişi mai târziu la Riga. El şi alţi aproximativ 10.000 de copii şi adolescenţi evrei nu au avut aceeaşi soartă, fiind salvaţi de includerea pe listele unui aşa-numit "transport de copii". Ernst Kohlmann încă nu era la acea dată cetăţean britanic dar fusese instruit într-o tabără a Forţelor Aeriene Regale şi însoţea, în ultima zi oficială de război, în calitate de mitralior, doi ofiţeri americani cu care se împrietenise, în zborul lor deasupra oraşului. Tânărul i-a rugat pe piloţi să survoleze şi fosta sa casă din Roonstrasse. În acest scop, el a întocmit un jurnal de bord.

DHM Ausstellung "1945 - Niederlage. Befreiung. Neuanfang"
Imagine: Stiftung Deutsches Historisches Museum

Şi acest document este prezentat în vitrinele expoziţiei organizate la Muzeul German de Istorie din Berlin, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Expoziţia se referă la situaţia existentă atunci în 12 state europene. Între acestea se numără Germania şi ţări din imediata sa apropiere, cum ar fi Franţa, Belgia sau Polonia.

Puterilor învingătoare Rusia şi Marea Britanie le este rezervată câte o parte a expoziţiei. Italia şi Grecia, ocupată temporar de trupele germane, lipsesc în schimb. Organizatoarea expoziţiei, Babette Quinkert, a explicat în context: "Am considerat important să nu plasăm în focus doar Germania ci mai ales vecinii săi apropiaţi. În Germania purtăm o responsabilitate imensă fiindcă războiul de aici a început. Germania este responsabilă pentru crime în masă fără precedent până atunci."

45 de milioane de morţi în război

Războiul care a început în septembrie 1939 prin invadarea Poloniei a durat în Europa cinci ani şi jumătate. Numai pe bătrânul continent, măcelul s-a soldat cu 45 de milioane de morţi. La nivel mondial au fost 60 de milioane. Niciun alt război din istoria omenirii nu s-a soldat cu atât de multe victime. Mai bine de 13 milioane au fost victime ale crimelor naziste. Când armele au tăcut, Europa era bătută în lung şi în lat de cel puţin 20 de milioane de orfani, care îşi pierduseră chiar ambii părinţi. Pe lângă aceştia, pe drumuri se mai aflau alţi şapte milioane de oameni care prestaseră munci forţate în teritoriile controlate de nazişti şi aproximativ 400.000 de eliberaţi din lagărele de concentrare.

Larisa Popovičenko s-a întors după război, pe când avea doar 14 ani, în oraşul ei natal Leningrad. Acolo a trebuit să constate că mulţi dintre prietenii ei nu mai erau în viaţă. Din fosta ei clasă cu 32 de elevi, doar opt au supravieţuit blocadei. Destinul acestei supravieţuitoare, inclusă şi ea pe lista invitaţilor la vernisaj, este prezentat succint în muzeu.

Expoziţia din Berlin demonstrează că situaţia a diferit de la ţară la ţară când s-a reinstaurat pacea pe continent. Germania a pierdut războiul şi o dată cu el şi suveranitatea statală. Este împărţită de aliaţi în patru zone de ocupaţie. Interesele divergente ale puterilor învingătoare nu au întârziat să apară şi au dus la înfiinţarea a două state germane. Şi Polonia este după război în ruine. Ţara este inclusă în sfera de influenţă sovietică şi guvernată de un regim stalinist. Marea Britanie se numără şi ea între puterile învingătoare. Cu toate acestea, se confruntă cu mari dificultăţi economice. Guvernul laburist forţează transformarea ţării într-un stat paternalist modern. Iar Franţa întâmpină mari dificultăţi pe drumul întoarcerii spre forma de stat republicană.

Cine să fie pedepsit? Criminalii de război? Colaboratorii?

O chestiune devine însă arzătoare în toate ţările ocupate odinioară de nazişti, în Germania şi Austria: Cine să fie tras la răspundere? Funcţionarul de rang mediu, care a pus în aplicare legi prin care erau spoliaţi evreii? Ţăranul care, obligat de trupele germane de ocupaţie, a contribuit la capturarea unor partizani? Artistul care a publicat ilustraţii antisemite în ziare şi cărţi pentru copii? Industriaşul care exploata în fabricile sale de armament mii de concentraţi la muncă forţată? Sau doar ofiţerul SS care a supravegheat în lagărele de exterminare uciderea evreilor? Multe astfel de persoane au fost aduse în faţa justiţiei în diverse ţări europene.