1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Există mai mult decât o rută balcanică

Nemanja Rujevic/ Lavinia Pitu18 februarie 2016

Grupul de la Vișegrad vrea să ajute Macedonia să închidă granița cu Grecia. Devin astfel din ce în ce mai relevante alte rute pentru refugiați, de-a lungul Balcanilor: Ce preferă refugiații?

https://p.dw.com/p/1HxCx
Imagine: picture-alliance/dpa/D. Savic
Cei mai mulți refugiați ajung în momentul de față în Europa pe ruta balcanică. Cu toate acestea, tot mai multe state UE își doresc să canalizeze accesul acestora sau chiar să îl stopeze. ”Coaliția de voință” informală discută, din vara lui 2015, pe marginea unui plan, prin care să fie redistribuiți refugiații din Turcia direct în statele UE. Sunt implicate Germania, Belgia, Finlanda, Grecia, Luxemburg, Olanda, Austria, Suedia, Portugalia, Slovenia și Franța.
Grupul de la Vișegrad își dorește, dimpotrivă, să închidă granițele: Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia vor să ridice o graniță între Grecia și celelalte state balcanice. Vor să sprijine și cu personal statele balcanice implicate.
În ciuda frigului și a mării agitate, au venit în acest an pe insulele grecești aproape 80.000 de oameni din Turcia. Probabil că numărul lor va crește în primăvară. În perioadele de vârf, în octombrie și noiembrie anul trecut, soseau câte 10.000 de oameni pe zi. Încotro se vor îndrepta refugiații, dacă Macedonia își închide granița de sud, blocând astfel cea mai populară rută?
Ruta centrală prin Macedonia
În momentul de față, Macedonia finalizează gardul de la granița cu Grecia: un gard dublu, de 2,5 m înălțime, cadou din partea Ungariei, care are deja experiență în domeniu. Vor fi închiși 37 de kilometri de-a lungul văii Vardarului, ”zona critică”, se arată în informațiile oficiale venite de la Skopje. Autoritățile se bazează și pe granița naturală, pentru că mai departe, în est și în vest, terenul devine dificil de trecut, din cauza munților și a lacurilor. În plus, acolo patrulează și trupele statelor Visegrad, împreună cu colegii macedoneni.
Din noiembrie 2015, pe ruta balcanică sunt lăsați să treacă numai refugiați din Siria, Irak și Afganistan. Aceștia sunt considerați refugiați de război. Mulți alții, majoritatea originari din nordul Africii, din Magreb, încearcă să treacă granița macedoneană cu pașapoarte false sau să treacă peste granița naturală, cu ajutorul călăuzelor. Dar chiar și refugiații cărora li se permite intrarea trebuie să aștepte tot mai mult în benzinăriile și campusurile grecești: Macedonia acceptă maxim 2.000 de refugiați pe zi.
Infografik Balkanroute und die Alternative Routen Englisch
Ruta prin Bulgaria
Aproximativ 9% din refugiații care au trecut prin Serbia în vara trecută nu veneau din Macedonia, ci din Bulgaria. Informațiile au fost oferite de publicația sârbă "Večernje novosti", care a citat Centrul de ajutor pentru solicitanții de azil, o organizație nonguvernamentală din Belgrad. Ceea ce înseamnă că zeci de mii de refugiați au venit spre vestul Europei prin Bulgaria. Pe hartă, această rută pare chiar atractivă: Bulgaria și Turcia împart o graniță terestră de 240 km, prevăzută numai parțial pe partea bulgară cu un gard. Trecând prin Istanbul și prin orașul de graniță Edirne, refugiații nu mai sunt nevoiți să călătorească peste Marea Egee și nici să plătească 1.200 dolari călăuzelor.
Dar și această variantă este problematică. S-a răspândit vestea brutalității cu care poliția bulgară îi tratează pe refugiați. Aceste cazuri au fost scoase la iveală de organizații pentru drepturile omului, cum ar fi Pro Asyl. Pe un site, care oferă informații pentru refugiați, Bulgaria apare pe locul întâi pe lista țărilor de evitat.
Și reporterii DW au întâlnit refugiați, care au povestit despre bătăi, înjosiri și furturi, comise de forțele bulgare de ordine. În octombrie trecut, un polițist a împușcat un refugiat afgan, la granița cu Turcia. Călăuzele încearcă aici să mituiască poliția, cu scopul de a aduce refugiați în țară. În noiembrie, ”Wall Street Journal” scria despre 500 de oameni aduși zilnic în Serbia de călăuze. Prețul pentru acest serviciu ajungea până la 2.700 euro.
Ruta balcanică prin est
România a văzut până acum semnificativ mai puțini refugiați decât țările vecine, de aici și creativitatea în ceea ce privește trecerea ilegală a graniței. În ianuarie, au fost arestați trecând granița 60 de oameni veniți din Pakistan, Irak, Maroc, Afganistan și Somalia.
Din iunie anul trecut, au fost prinși zeci de migranți care vroiau să treacă cele două poduri peste Dunăre, sau, mai rar, cu bărcile, spre România. Autoritățile vorbesc și despre refugiați sosiți dinspre Ucraina și Republica Moldova - majoritatea afgani, care au ales să se refugieze prin Asia Centrală. Următoarea etapă a refugiaților ar fi Ungaria.
Dar Budapesta vrea să închidă și această rută, declarând, în mai multe rânduri, că intenționează să ridice un gard la granița cu România. Ar fi cel mai mare proiect de construcție de acest gen al guvernului Viktor Orban. Pentru că granița comună cu România, de 443 km este mult mai lungă decât cea cu Serbia (151 km) și cea cu Croația (329 km), unde au fost deja construite astfel de garduri.
Ruta pe Marea Adriatică
”Au apărut deja noi rute prin Albania. De acolo se merge mai departe prin Muntenegru și Croația, ceea ce am vrea să evităm”. Acestea au fost, la finele lunii ianuarie, declarațiile lui Ranko Ostojić, fostul ministru de Interne al Croației. A fost primul politician care a menționat ruta pe Marea Adriatică. Până în acel moment, au existat mai multe speculații: ”În iarnă ne așteptăm la o nouă direcție, se va merge pe coastele Mării Mediterane și prin Muntenegru”, declara în septembrie expertul croat pentru migrație, Anđelko Milardović, citat de publicația "Jutarnji list". Explicația este că pe coastă, temperaturile sunt mai blânde decât în inima Balcanilor. Dar vor fi mai multe granițe de trecut, pentru că dincolo de Grecia, Albania, Muntenegru, Croația și Slovenia, și Bosnia este o țară cu ieșire la Adriatică.
Dar până acum nu s-a decis mai nimeni pentru această rută. Lucru care a fost confirmat și de premierul Muntenegrului, Milo Đukanović, într-un interviu DW. ”Am pregătit toate structurile, pentru cazul în care se va ajunge la o schimbare a rutei centrale”, a declarat acesta. În calitate de candidat responsabil la aderare, se vrea acolo implementarea politicii Bruxelles-ului pentru refugiați. Dar care politică? Đukanović nu a specificat acest lucru.
Ruta prin Kosovo
Dacă la un moment dat refugiații vor fi nevoiți să ocolească Macedonia, s-ar putea să aleagă și drumul prin Albania și Kosovo mai departe către Serbia. Serbia încă nu recunoaște independența Kosovo. Din acest motiv, elita politică sârbă va avea dificultăți să controleze granița fostei sale provincii din sud. Aceasta nici nu ar fi o graniță, ci un fel de ”linie administrativă”, se aude la Belgrad. Experții însă cred că această rută ar fi mai puțin probabilă.
Care va fi rută preferată în viitor nu se știe încă. Summit-ul UE va fi decisiv. Șefii de guverne vor decide din nou asupra unei politici unanime pentru refugiați.