Excesele și amenințările românilor nu ajută negocierile pentru Schengen | România | DW | 26.10.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Excesele și amenințările românilor nu ajută negocierile pentru Schengen

Există un lobby intens din partea liderilor guvernului pentru intrarea în Schengen, dar diplomații români sunt deranjați de zelul naționalist al unor politicieni autohtoni care le pot strica aranjamentele.

România Mark Rutte Klaus Iohannis

Mark Rutte și Klaus Iohannis la centrul militar de la Cincu din România

Nu există încă o decizie a Olandei față de dorința României de a fi primită în Schengen. Calcule politice interne legate de alegerile regionale care vor avea loc anul viitor îl determină pe premierul Mark Rutte să rămână în expectativă pentru moment. Când a fost în România, acum două săptămâni, Rutte l-a asigurat pe președintele Klaus Iohannis că procedurile de primire a României nu vor dura „mai mult decât e cazul”. Liderul olandez a vorbit însă din nou despre Mecanismul de Cooperare și Verificare, MCV, care evaluează periodic progresele făcute de România în ceea ce privește justiția. E de așteptat ca viitorul Raport al Comisiei pe această temă să nu fie pozitiv, mai ales că Legile Justiției au suferit un regres, iar unele decizii neinspirate ale Curții Constituționale coroborate cu hotărâri ale Înaltei Curți pot duce nu doar la închiderea multor dosare de corupție, ci și la închiderea unor anchete grave privitoare la trafic de droguri, de arme sau de persoane. Starea Justiției e mai gravă decât pe vremea lui Liviu Dragnea. Amnistia dorită de el atât de mult în 2017 ar putea avea loc în 2022.

Deci, cu toate că Olanda are interese interne de a ține pe loc România, există suficiente argumente legate de statul de drept care dau apă la moară guvernului de la Haga. Pe de altă parte, dacă se pune problema unui vot politic, în care tot restul statelor sunt de acord cu primirea României, Bulgariei și Croației, e greu de crezut că Mark Rutte va rezista presiunii și va rămâne izolat.

Olanda a refuzat, pe de altă parte, să-și trimită un expert în Misiunea voluntară de evaluare, care și-a încheiat vizitele în România și Bulgaria pe 15 octombrie. Potrivit Annittei Hipper, purtătoarea de cuvânt de la cabinetul comisarului european pentru afaceri interne, citată de Agerpres, „a venit timpul ca, acum, Consiliul să continue acest demers şi să facă paşii necesari pentru ca aceste ţări să adere pe deplin la zona Schengen”. Raportul Misiunii voluntare a fost depus la Grupul de lucru Schengen iar premierul Nicolae Ciucă aflat la Bruxelles într-o vizită de două zile susține că e vorba despre concluzii pozitive.

Pe de altă parte, surse diplomatice ne-au spus că „declarațiile exaltate” ale eurodeputaților români și, în general, ale politicienilor autohtoni revoltați nu îi ajută în niciun fel de cei care negociază și fac lobby pentru aderarea țării la Schengen în spatele ușilor închise.

Liberalul Rareș Bogdan i-a amenințat de la tribuna Parlamentului European pe cei care se opun aderării României la Schengen că Bucureștiul poate „juca dur”: „Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale?” Apoi, deputatul PNL, Robert Sighiartău a lansat alt timp de amenințări: „Cred că va trebui să începem să vorbim mai mult despre corupția din Olanda", „despre traficul de carne vie, despre portul Rotterdam și mafia de-acolo, despre cum se vând droguri de mare risc pe la colțurile străduțelor din Amsterdam", în vreme ce Maria Grapini din grupul socialiștilor europeni declară că Olanda ar trebui dată în judecată că se opune aderării României la Schengen. Eurodeputata vrea să ceară și despăgubiri. Secretarul general al PSD Paul Stănescu susține și el, pe aceeași notă, că „în fiecare zi în care România nu este în Schengen, Olanda subminează ideea solidarității europene”.

România Mark Rutte Klaus Iohannis

Premierul olandez Mark Rutte în vizită la președintele Klaus Iohannis, 12.10.2022

Chiar președintele Klaus Iohannis a spus la conferința de presă pe care a avut-o cu premierul olandez în urmă cu două săptămâni că neprimirea României în Spațiul de Liberă Circulație „ar duce probabil la o creștere a euroscepticismului”.

Diplomații români care se străduiesc să găsească cele mai bune pârghii de acțiune asupra Olandei sunt însă deranjați de zgura politică de acest fel, care nu face decât să ducă la iritare la Haga sau în alte capitale unde încearcă să găsească poduri de legătură.

România are șanse mai mari ca niciodată să fie primită, în ciuda unor critici legate de Justiție, după cum ne-au precizat surse familiarizate cu negocierile, fiindcă NATO și UE au nevoie să tranziteze mai repede granițele României, într-o perioadă atât de încordată cum este aceasta, în care Rusia pare dispusă să escaladeze conflictul din Ucraina. În plus, primul ministru Ciucă a primit o serie de semnale pozitive: Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a spus că „locul României este în Schengen”, iar Ursula von der Leyen, șefa executivului european, a confirmat la rândul ei sprijinul deplin al Comisiei Europene pentru eforturile României de a adera la spațiul Schengen.