1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Iurie Leancă și alți foști demnitari riscă pușcărie

2 mai 2023

Ex-premierul moldovean Iurie Leancă și alți șapte foști demnitari de stat sunt inculpați în dosarul concesionării ilegale a Aeroportului Internațional Chișinău în 2013.

https://p.dw.com/p/4QnkD
R. Moldova Iurie Leancă fost premier
Fostul premier moldovean Iurie LeancăImagine: Getty Images/S. Gallup

Ei sunt învinuiți de abuz de putere săvârșit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale. Codul penal al Moldovei prevede pentru această infracțiune de la 3 până la 8 ani de închisoare și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de la 10 până la 15 ani.

După capitularea politică a regimului cleptocratic al lui Vladimir Plahotniuc în iunie 2019, Iurie Leancă a desfășurat mai multe activități politice și didactice în România iar în 2020 a candidat pentru funcția de senator din partea partidului „Pro România”, condus de Victor Ponta. A ratat însă șansa de a deveni senator, deoarece partidul lui Ponta a acumulat doar 4,26% din voturi.

Toți cei opt inculpați se află încă în Moldova

Procurorii moldoveni au încheiat urmărirea penală pe episodul concesionării aeroportului și au transmis marți, 2 mai, cauza penală în judecată. Toți cei opt inculpați, inclusiv Iurie Leancă, se află încă pe teritoriul Republicii Moldova. Procurorul de caz nu a considerat necesară aplicarea vreunei măsuri preventive în privința lor. Anunțul a fost făcut de către șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a oferit detalii despre faptele comise de inculpați.

Potrivit ei, doar în acest episod, prejudiciul cauzat statului depășește 392 de milioane de lei moldovenești (aproximativ 20 milioane de euro). Procurorii își bazează învinuirea pe mărturiile a 20 de martori, pe dovezi privind rulajele bancare de la bănci din Moldova și din străinătate, pe documente obținute din e-mail-urile persoanelor vizate, pe răspunsuri și documente obținute prin comisii rogatorii din alte țări și pe expertiza financiară a situației economice a aeroportului.

Istoria unui jaf uriaș

Pe 28 iunie 2012, a fost format un grup de lucru pentru elaborarea studiului de fezabilitate în vederea creării condițiilor necesare pentru concesionarea activelor întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Chișinău (ÎS AIC). A coordonat procesul directorul Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, care era în subordinea ministrului de atunci al Economiei, Valeriu Lazăr. „Acțiunile demnitarilor implicați au fost din start viciate. În cadrul urmăririi penale s-a constatat că ședințele grupului de lucru fizic nu au avut loc iar procesele verbale întocmite în acest sens au fost falsificate”, susține Veronica Dragalin.

Veronica Dragalin | Șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău
Șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica DragalinImagine: Andrei Mardari

În februarie 2013 a fost efectuat un studiu de fezabilitate a aeroportului. „În acest studiu au fost introduse date eronate. Mai exact au fost diminuate veniturile ÎS AIC din perioada 2008-2012. Studiul nu oferea suficiente argumente economice care să confirme necesitatea concesionării AIC”, susține șefa Procuraturii Anticorupție.

Pe 31 mai 2013, Iurie Leancă a devenit prim-ministru al Republicii Moldova iar pe 14 iunie 2013, prin ordinul semnat de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a fost instituită comisia de concurs pentru selectarea concesionarului activelor ÎS AIC, din care făceau parte aceiași oameni care au participat la elaborarea studiului de fezabilitate. „Pentru a ascunde ilegalitățile comise și a camufla acțiunile ilegale comise în detrimentul statului, au decis desfășurarea unui concurs închis. Comisia a trucat concursul, astfel încât să câștige compania „Avia-Invest” – o companie afiliată grupului criminal condus de Ilan Șor”, a spus marți Veronica Dragalin.

Pe 19 iunie 2013, a fost demarată procedura de organizare a concursului. „Comisia a înscenat trimiterea ofertelor și a caietului de sarcini cu privire la concesionare către companii ce gestionau aeroporturi în Paris, Houston (SUA), Viena și Londra, creând aparența unei concurențe loiale. Dar probele administrate în cadrul urmăririi penale au demonstrat că unele scrisori expediate către aceste companii din străinătate nici nu au ajuns la destinație”, susține Dragalin. Așa că au fost recepționate doar două oferte de la două companii conectate la Rusia iar câștigătoare a fost desemnată compania lui Ilan Șor „Avia-Invest”.

Această companie a fost înregistrată pe 2 august 2013 – cu câteva săptămâni înainte de semnarea contractului de concesiune (30 august 2013). „După semnarea contractului, prim-ministrul Leancă și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, au avut un rol decisiv în elaborarea proiectelor hotărârilor de guvern din toamna anului 2013 (nr.715 din 12.09.2013 și 780 din 04.10.2013) ce vizau concesionarea Aeroportului. Asta s-a întâmplat în pofida încercărilor Curții Constituționale de a bloca, prin hotărâri, această procedură”, a menționat șefa Procuraturii Anticrupție.

Aeroportul Internațional Chișinău
Aeroportul Internațional ChișinăuImagine: DW/C. Grigorita

Bani și avioane de lux de la fugarul Șor

Urmărirea penală a demonstrat că persoanele inculpate au obținut inclusiv beneficii personale de la Ilan Șor: „Probele demonstrează că Iurie Leancă a acceptat peste 40.000 de dolari în două tranșe de la Ilan Șor, prin companiile afiliate, pentru studiile fiului său în Marea Britanie. În plus, Iurie Leancă a zburat de mai multe ori, împreună cu familia, în avioane private împreună cu Ilan Șor (25.000 de euro un zbor – achitat dintr-un cont bancar din Letonia). Leancă a acceptat astfel de beneficii – a acceptat folosirea mașinilor de lux, care îi aparțineau lui Ilan Șor, a acceptat aceste beneficii de la Șor înainte de a lua decizia în calitate de prim-ministru în favoarea companiei Avia-Invest”, a dezvăluit Veronica Dragalin.

Întrebat despre tranzacția cu aeroportul în octombrie 2016, în cadrul unei emisiuni televizate, Iurie Leancă a spus: „Nu sunt convins că decizia cu aeroportul a fost cea mai inteligentă decizie a mea. Îmi asum această responsabilitate”. El a evitat să spună însă dacă a exercitat cineva presiuni asupra sa în legătură cu acest subiect. Niciunul din cei vizați marți la briefingul susținut de șefa Procuraturii Anticorupție nu a reacționat deocamdată public la învinuirile aduse.

Guvernul de la Chișinău a recuperat în instanță Aeroportul Internațional Chișinăude la compania „Avia-Invest” în noiembrie 2022. Aeroportul Internațional Chișinău este obiect strategic din punct de vedere militar. Inclusiv din acest motiv, el nu putea fi concesionat. Ca să poată controla acest obiect strategic aflat în 2022 la discreția oligarhului fugar pro-rus Ilan Șor, pe 24 februarie 2022 (ziua invaziei Rusiei asupra Ucrainei), autoritățile de la Chișinău au instituit stare de urgență și, prin Comisia pentru Situații Excepționale, au numit un administrator special la „Avia Invest” - administratorul pus de Șor (Boris Salov) fiind suspendat.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.