Europa şi terorismul

Anul 2015 a început cu atentate teroriste la Paris şi aşa s-a şi apropiat de final. În ianuarie, ţinta a fost redacţia publicaţiei satirice Charlie Hebdo şi un magazin evreiesc. 17 oameni au fost ucişi. În noiembrie, terorişti islamişti au ucis 130 de oameni în centrul Parisului şi în apropierea arenei Stade de France. Franţa şi întreaga Europă au fost şocate. În ianuarie, preşedintele Franţei, Francois Hollande, vorbea încă de o monstruoasă barbarie, însă acum, la final de an, îşi vede ţara în război cu Statul Islamic, care devine aparent tot mai puternic în Siria, Irak, dar şi în nordul Africii. "Ceea ce s-a întâmplat ieri în Paris şi la Stade de France este un act de război", a declarat Hollande pe 14 noiembrie. "În război, naţiunea trebuie să ia deciziile potrivite. Actul de război a fost comis de o armată teroristă, compusă din islamişti ai Daesh, şi anume împotriva Franţei şi împotriva valorilor pe care le apărărm în întreaga lume, împotriva oricărei ţări libere".

Atacuri susţinute împotriva SI

Politicieni europeni şi liderii statelor G20, care s-au adunat în Turcia imediat după atentatele de la Paris, au promis solidaritate şi ajutor. Dat fiind că şi Turcia şi Rusia au fost victime ale unor devastatoare atentate comise de islamişti, la capătul acestui an al terorii s-a alcătuit o coaliţie anti SI, de neconceput până de curând. Cu toate acestea, războiul din Siria continuă. Chiar dacă există prime încercări de negociere a unei soluţii politice, cu excepţia luptei împotriva armatei teroriste a SI, SUA, Rusia, Arabia Saudită, Iran, Franţa sau Turcia urmăresc în regiune interese cu totul diferite.

Germania participă la război

Interesele diferite au devenit periculos de vizibile când a fost doborât bombardierul rus de către aviaţia turcă. Cele două ţări executau operaţiuni în paralel împotriva unor ţinte din Siria. De atunci, relaţiile dintre Moscova şi Ankara sunt îngheţate. Totuşi, măcar s-a reuşit împiedicarea escladării tensiunilor. Pentru Germania şi alţi aliaţi europeni cum ar fi Marea Britanie sau Danemarca, a venit momentul să transpună în fapte solidaritatea declarată verbal. Aceste ţări participă cu aviaţia la războiul împotriva SI. Şefa executivului german, Angela Merkel, a dat Franţei asigurări de solidaritate nelimitată. "Vom face totul pentru a ajuta la vânătoarea împotriva făptaşilor şi pentru a purta lupta comună împotriva teroriştilor", a declarat responsabila. De îndată, Ministerul german al Apărării a trimis avioane de recunoaştere, un avion-cisternă şi o fregată în Siria. Şi Germania se află în vizorul teroriştilor, potrivit serviciilor de securitate federale. La finalul acestui an, probabil mai mult decât oricând. "Noi, prietenii voştri germani, ne simţim foarte aproape de voi. Plângem împreună cu voi", a declarat în noiembrie Merkel, adresându-se francezilor.

Loviţi în moalele capului

"Je suis Charlie." Declarându-se apărători ai libertăţii de expresie, numeroşi oameni din Franţa şi din întreaga lume şi-au manifestat voinţa de a nu capitula în faţa terorii. Şeful diplomaţiei iraniene a criticat însă publicarea unor caricaturi înfăţişându-l pe profetul Mahomed. Oarecum penibil a fost marşul de solidaritate regizat din ianuarie, la care au luat parte politicieni de frunte, care s-a desfăşurat, din motive de securitate după cum s-a spus, pe o stradă din Paris închisă ermetic. Cu ajutorul unor camere bine plasate, se dădea impresia că responsabilii ar mărşălui în fruntea maselor. În realitate, ei nu erau secondaţi decât de propriile gărzi de corp. În acelaşi timp, milioane de oameni mărşăluiau prin capitala Franţei, fără a fi protejaţi de nimeni. În noiembrie s-a renunţat la astfel de manifestaţii. Situaţia a devenit între timp mult prea periculoasă şi ameninţătoare. La patru săptămâni de la atentate, formaţiunea populistă de dreapta Front National a reuşit să-şi amelioreze substanţial rezultatul la alegerile regionale.

Numeroase atentate

În Franţa au avut loc şi alte atentate, de mai mică anvergură, în afara celor de la Paris. În aprilie, un atentator a ucis cu focuri de armă o femeie, pe când voia să jefuiască o biserică creştină. În iunie, un atac asupra unei instalaţii de gaz, aflată în apropiere de Lyon, a eşuat în ultima clipă. Un bărbat a fost însă decapitat acolo de terorişti apropiaţi Statului Islamic. În august, un atentator a fost imobilizat de pasageri curajoşi într-un tren de mare viteză înainte de a putea deschide focul. Iar pe 18 noiembrie un evreu a fost atacat cu cuţitul în plină stradă.

În Danemarca, un atac comis în februarie asupra unui centru cultural şi unei sinagogi s-a soldat cu moartea a două persoane. Ca urmare, danezii au declarat război terorismului. După atentat, şef-rabinul din Danemarca s-a declarat stupefiat. "Evreii din Danemarca erau o parte a societăţii, în proporţie de sută la sută. De aceea noi ne şi simţeam atât de bine aici. Dacă acum cineva vine şi pune o floare în faţa porţii, atunci nu o face pentru a manifesta siolidaritate cu evreii, ci pentru că a fost ucis un danez", a declarat pentru DW Jair Melchior. Şi la Berlin şi Londra au fost comise atacuri cu substrat terorist. Deosebit de afectate au fost Turcia şi Rusia. În cursul unor atentate comise la Ankara şi Suruc, precum şi în urma prăbuşirii unui avion de pasageri în Sinai au fost ucişi sute de oameni. Şi ei au fost, aparent, victimele unor islamişti radicali.

UE ia măsuri severe de securitate

Uniunea Europeană a promis Franţei asistenţă militară conform articolului 42 al Tratatului de la Lisabona. Este fără precedent. Miniştrii de Interne au promis o mai bună cooperare între organele de poliţie şi între serviciile secrete. Drept urmare, traficul de persoane şi transferurile de bani vor fi mai atent supravegheate. Morile birocraţiei macină însă încet. Transpunerea în practică a acestor promisiuni poate întârzia şi ani întregi.

Graniţele deschise în interiroul UE sunt supuse unor presiuni imense din două părţi simultan. Pe de o parte din cauza refugiaţilor care sosesc necontrolaţi şi în număr mare în ultimele luni, şi, pe de alta din cauza teroriştilor care, având paşapoarte ale UE, se pot deplasa nestingheriţi sau care pot ajunge din Siria în Franţa, dându-se drept refugiaţi. De aceea, Germania cere o mai bună supraveghere a graniţelor externe ale UE. În plus, se preconizează un organism comun de pază a frontierelor, fiindcă state cum ar fi Grecia, Bulgaria sau Italia sunt depăşite de situaţie.

Belgia - Centrul teroriştilor

Depăşită de situaţie este şi Belgia. Aproape toate urmele lăsate de atentatorii din Franţa duc spre vecinul de la nord-est. În Molenbeek, un cartier din Bruxelles, cunoscut de multă vreme ca un bastion al islamiştilor, au fost puse la cale, aparent, atacurile din Paris. Poliţia belgiană a reuşit să opereze unele arestări şi să captureze depozite de arme în cursul unor razii efectuate în ianuarie la Verviers şi în noiembrie la Bruxelles. Principalul suspect a reuşit însă să scape. Din raţiuni de securitate, la Bruxelles au fost închise pentru câteva zile magazinele, metroul, şcolile şi universităţile. La finalul acestui an, pe străzile din Bruxelles patrulează armata. Pot apăra militarii populaţia de jihadişti?