Europa răsuflă uşurată

În ultimele săptămâni, întreaga Europă a aşteptat cu sufletul la gură alegerile din Franţa. Deocamdată, însă, europenii s-au relaxat. Centristul Emmanuel Macron trece drept câştigătorul primului tur al prezidenţialelor. Populista de dreapta Marine Le Pen ocupă locul al doilea la distanţă mică de învingătorul primei runde. Decizia finală a electoratului este aşteptată pe 7 mai.

Bruxelles-ul şi alte capitale europene au salutat victoria candidatului mişcării "En marche!" la al cărei prim succes electoral politicienii europeni au reacţionat cu satisfacţie. Preşedintele Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelara Angela Merkel l-au felicitat pe Emmanuel Macron, urându-i mult succes şi în continuare. 

"Am în faţa ochilor drapelul Franţei şi pe cel al Uniunii Europene. Felicitări Emmanuel Macron!", a transmis pe Twitter, în limba franceză, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini. "El este speranţa noastră şi viitorul generaţiei noastre." 

Printre primii politicieni care i-au transmis mesaje de felicitare candidatului moderat la alegerile din Franţa se numără şi şeful guvernului belgian, Charles Michel. Omologul său luxemburghez, Xavier Bettel, s-a declarat mulţumit de decizia electoratului francez care a trimis în turul decisiv al alegerilor un reprezentant al  "valorilor democratice şi europene".

"După Olanda şi Austria, rezultatul primului tur de scrutin din Franţa arată că aspiraţiile populiştilor n-au niciun viitor", a comentat europarlamentarul conservator german Elmar Brock (CDU). În opinia sa, Macron va învinge şi la scrutinul din 7 mai. Politicianul liberal Guy Verhofstadt şi-a manifestat bucuria faţă de această primă victorie a candidatului moderat: "En Marche pentru o Franţă europeană, tolerantă şi ambiţioasă", a transmis pe Twitter. Originar din Olanda, Verhofstadt este negociator al Parlamentului European în procesul de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană.

Temerile europenilor

În opinia politicianului social-democrat Jo Leinen, rezultatul scrutinului de duminică reprezintă o şansă pentru Franţa, care se confruntă în prezent cu numeroase probleme de natură economică şi politică. În acelaşi timp, scorul obţinut de către candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, este înfricoşător, apreciază Jo Leinen. "Puterea de a decide pentru o Franţă europeană, împotriva naţionalismului şi a izolaţionismului, e în mâna electoratului francez. Uniunea Europeană le asigură cetăţenilor săi stabilitate şi pace. Francezii n-ar trebui să se joace cu aceste valori", a adăugat politicianul european Leinen.   

Ecologiştii din Parlamentul European au comentat rezultatele primului tur cu sentimente amestecate. "Democraţia europeană şi integrarea au nevoie de Franţa. De aceea, în cea de-a doua rundă, îl susţinem pe Macron", a afirmat preşedinta ecologiștilor de la Bruxelles, Ska Keller. Importantă este mobilizarea tuturor forţelor contra extremei drepte prin candidata Le Pen. Concomitent, însă, Keller a remarcat că există deficite în programul lui Emmanuel Macron mai ales în chestiuni sociale şi ecologice. 

De câteva mesaje de felicitare s-a bucurat şi lidera forţelor de extremă dreapta Marine Le Pen. "Vive la victoire" i-a transmis, pe Twitter, populistul de dreapta Geert Wilders din Olanda. Cu doar câteva săptămâni în urmă, şi Wilders a trecut prin emoţiile alegerilor, însă formaţiunea sa politică, Partidul Libertăţii, a pierdut în faţa partidului premierului liberal Mark Rutte. Cu platforma sa electorală orientată împotriva Uniunii Europene şi a migraţiei, Wilders a obţinut, totuşi, 13 la sută din voturi.

Tocmai din acest motiv au suscitat atâta interes şi alegerile din Franţa. După victoria lui Donald Trump la prezidenţialele din SUA şi decizia britanicilor de a se desprinde de UE, mulţi europeni sunt îngrijorați în privinţa unei eventuale victorii a populiştilor de dreapta în Franţa. Înaintea primului scrutin din Franţa se contura şi posibilitatea unui al doilea tur cu Marine Le Pen şi candidatul extremei de stânga Jean-Luc Mélenchon. El îşi anunţase intenţia de reformare a UE şi de scoatere a Franţei din comunitatea celor, încă, 28 de state. Le Pen s-a prezentat cu o poziţie şi mai radicală faţă de Europa: închiderea graniţelor, părăsirea zonei euro și a UE. 

Campanie imprevizibilă

Campania electorală din Franţa pare să-şi fi urmat propriile reguli. Unele au fost imprevizibile. Candidatul republicanilor, François Fillon, s-a aflat în centrul unui scandal, acuzat că şi-ar fi plătit soţia din fonduri publice pentru nişte servicii fictive, la biroul său de parlamentar. Socialiştii aflaţi la putere au suferit o dublă înfrângere. Preşedintele François Hollande n-a devenit candidatul formaţiunii, iar Benoit Hamon - intrat în cursă pentru socialişti - a fost slab cotat în sondaje. La primul tur de scrutin al prezidenţialelor a obţinut doar aproximativ 6 la sută din voturi.  

În lipsa marilor partide aflate în cursa pentru palatul Elysee, pentru Franţa şi restul Europei, speranţa a rămas Macron. În vârstă de doar 39 de ani, el a fost singurul candidat pro-european dintre cei patru adversari cu şanse de a ajunge în turul al doilea. Ca atare, la publicarea rezultatelor finale, europenii au răsuflat uşuraţi. Mai mult, decizia francezilor s-a făcut resimţită şi pe piaţa financiară. Moneda euro s-a apreciat în raport cu dolarul american după apariţia primelor rezultate de la urne. A fost cea mai importantă apreciere a monedei unice europene înregistrată în ultimele cinci luni şi jumătate. 

 Autor: Nina Niebergall / Claudia Ştefan