Europa mea: Fake news și faptele alternative atentează la inima UE | Europa | DW | 22.12.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Europa mea: Fake news și faptele alternative atentează la inima UE

După instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, știrile false și faptele alternative au intrat în cotidian. Între timp, liderii UE luptă împotriva acestor tendințe. Uniunea însăși este în pericol, se teme Thomas Brey.

Thomas Brey (privat)

Thomas Brey (privat)

Președintele american, Donald Trump, a revenit în această săptămână cu noi acuzații. El se plânge că administratorii platformei Twitter, cel mai important canal politic de comunicare folosit de administrația lui, îngreunează accesul utilizatorilor la contul lui @realdonaldtrump. În realitate, comunitatea celor care îl urmăresc a crescut din luna iulie cu 3 milioane de followeri. La sfârșitul lunii octombrie, politicianul de top, considerat unul din importanții inventatori ai Fake News, ataca, din nou, presa de renume din țara lui. "Mediile Fake News sunt adevărații dușmani ai poporului. Trebuie să înceteze cu dușmăniile evidente și să relateze corect". Mesajul este clar: presa extrem de apreciată în toată lumea, precum New York Times, Washington Post sau CNN lansează informații false, în timp ce președintele se obligă să respecte adevărul.

Și Rusia este sursă de Fake News

De fapt, ar trebui să fie clar că faptele rămân fapte și că interpretarea și comentarea lor lasă loc de speculații. În ziua de azi însă, nici măcar faptele nu mai sunt incontestabile. În rețelele de socializare domnește bunul plac. Cine are puterea de a vinde minciuna drept adevăr, poate impune falsul ca nouă realitate. Ceea ce a speriat, între timp, și Uniunea Europeană. Comisia consideră că Rusia este principala sursă de dezinformare, devenind factor de influență în alegerile europene. Moscova este acuzată că ar fi influențat votul asupra ieșirii Marii Britanii din UE ca și scrutinul prezidențial din SUA din 2016.

Donald Trump

Donald Trump

Există o "reală provocare pentru sistemele noastră democrate", avertizau șefii de stat si de guvern din UE la cel mai recent summit.

Chiar în luna noiembrie, un atac cibernetic asupra unui portal de știri din Lituania a făcut senzație. Persoane necunoscute au postat pe pagina "Kas Vyksta Kaune?" (Ce se întțmplă în Kaunas?) o știre falsă, care atenta la renumele NATO. Potrivit acestei știri, alianța ar fi plănuit un atac militar asupra Republicii Belarus. După mai mult experiențe negative, Adiunarea Națională Franceză a votat, la doar câteva zile distanță, un pachet de legi destinat combaterii acestor tipuri de Fake News. În zadar au încercat jurnaliștii și reprezentanții stângii să o respingă, considerând că este vorba de cenzură. În Germania, ministrul federal al Justiției, Katarina Barley (SPD) a anunțat că va urmări cu atenție efectele noii strategii de combatere a știrilor false.

Știri false în centrul de putere al UE

Fenomenul știrilor false, altfel spus prezentarea cu bună știință a falsului ca fiind adevăr, a ajuns între timp și în centrul de putere al UE. Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncke,r spune lucrurilor pe nume: "Am afirmat clar în Consiliul European, că unii premieri sunt ei înșiși surse de știri false", a anunțat el după summitul de la mijlocul lunii decembrie. Extrem de tare îl deranjează prim-ministrul ungar, Viktor Orban: "atunci când domnul Orban, de exemplu, spune că eu sunt responsabil și de vină pentru Brexit, atunci avem de-a face cu Fake News. Atunci când spune că imigranții sunt responsabili de Brexit, atunci acestea sunt Fake News".

UE a recunoscut potențialul exploziv al știrilor false și încearcă să îl dezamorseze. La începutul lunii decembrie, Comisia a publicat un plan de acțiune, care prevede un buget pentru acest domeniu de 1,9 milioane de euro. Suma este însă nesemnificativă comparativ cu sutele de milioane de euro pe care Rusia le alocă în „războiul informațional“ împotriva vestului.

Strategia împotriva Fake News debutează în școală

Se impune o acțiune susținută de combatere, având în vedere efectele dramatice ale așa-numitelor "adevăruri neadevărate". Între timp, adolescenții și tinerii sunt cel puțin o dată pe săptămână confruntați cu știri false și atacuri de ură online. Potrivit unui sondaj realizat de „Fundația Vodafone", prezentat în octombrie, cel puțin o cincime dintre repondenți recunosc că se confruntă cu așa ceva în viața de zi cu zi. Trei sferturi dintre aceștia își doresc abordarea temelor precum Fake News și Hate Speech în școală.

O strategie pe termen lung pentru combaterea Fake News & Co ar trebui inițiată încă de pe băncile școlii, susțin și experții. În Germania însă, cele 5 miliarde de euro planificate pentru digitalizarea școlilor nu vor ajunge deocamdată la destinatari, din cauza unor dispute politice. Iar schimbarea prevederilor constituționale este blocată încă de destule landuri federale. Pachetul digital în forma propusă de guvern este "un atac frontal asupra ordinii noastre federale" și trebuie respins, după cum a justificat premierul landului Baden-Würtemberg, Winfried Kretschmann, actuala rezistență. Ecologistul a mai argumentat și că nu se dorește o dezbinare a landurilor federale.

Thomas Brey a fost mai bine de patru decenii corespondent al agenției dpa în străinătate, în perioada recentă fiind șeful birourilor regionale dpa din Balcani.