Europa - din ce în ce mai nemulțumită cu democrația. România - ”malaise”, Moldova - ”criză” | Global | DW | 30.01.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Europa - din ce în ce mai nemulțumită cu democrația. România - ”malaise”, Moldova - ”criză”

Europenii sunt tot mai divizați în ceea ce privește democrația. Pe bătrânul continent se află și ”cele mai mulțumite și cele mai nemulțumite democrații”, conform unui nou studiu.

Există o ”diferență în creștere între nordul și sudul Europei” când vine vorba despre încrederea în democrație, dar și o creștere globală a nemulțumirii față de democrație, potrivit unui raport al Centrului pentru Viitorul Democrației (Centre for the Future of Democracy), din cadrul Universității Cambridge.

"În Occident, polarizarea politică în creștere, frustrarea economică și ascensiunea partidelor populiste au erodat promisiunea instituțiilor democratice de a oferi o guvernare care nu este doar susținută de electorat, ci și stabilă și eficientă", scriu autorii studiului. ”Între timp, în democrațiile în curs de dezvoltare, euforia anilor de tranziție s-a mai stins, lăsând provocările endemice ale corupției, conflictul între grupuri și violența urbană, să știrbească atractivitatea democrației”.

Deși studiul nu a analizat direct cauzele, acesta a remarcat că anumite crize pe termen scurt, în special ”șocurile economice, scandalurile de corupție și crizele politice” au avut ”un efect imediat observabil asupra nivelului mediei de nemulțumire civică”. Studiul s-a referit și la criza financiară din 2008, și la criza refugiaților din 2015 ca factori decisivi.

"Cred că ar trebui să fim îngrijorați", a declarat Severin Schmidt, analist politic la fundația germană Friedrich Ebert (FES), care a publicat anul trecut un studiu similar pentru Germania. "Nu cred că democrația este în pericol, dar eroziunea încrederii face mai dificilă formarea guvernelor de coaliție, de exemplu. Cred că este important acum să se impună politici care să aducă schimbări reale. Cred că există o sensibilitate ridicată față de ce ar trebui să facă politica și ce nu".

Convergența nemulțumirii

Studiul actual Cambridge arată cel mai înalt nivel de nemulțumire globală față de democrație, de la începutul seriei acestor publicații, începută în 1995. În general, populația care are parte de democrații dezvoltate, din Europa, America de Nord, Asia de Nord-Est și Australia a devenit semnificativ mai puțin satisfăcută, încă din anii 1990. În timp ce două treimi dintre cetățeni s-au simțit mulțumiți în anii 1990, acum, mai puțin de jumătate se declară mulțumiți.

Dar a existat, de asemenea, o convergență generală în ceea ce privește nemulțumirea la nivel mondial, deoarece ”democrațiile în curs de dezvoltare” în regiuni precum Europa de Est și America Latină, unde sistemele democratice sunt relativ noi, au înregistrat o creștere mai lentă a nemulțumirii.

Pentru Europa, studiul a ajuns la concluzia că nu este prima dată când continentul se confruntă cu această stare. De fapt, este a treia oară în ultimii 50 de ani. Evaluând propriile date și informații din surse terțe, studiul a găsit momente similare de relativă nemulțumire față de democrație în anii 1970 și după recesiunea din anii 1990. Faza actuală de nemulțumire a început în urma crizei din zona euro, în 2009. În toate cele trei perioade, nemulțumirea a ajuns la peste 50% din populație.

București - proteste 10 augusr 2018 (DW/C. Stefanescu)

București - protestul din 10 augusr 2018

Inegalitate socială

Raportul admite că perioada actuală ”pare mai gravă” decât ”căderile” din trecut. Nemulțumirea anilor 1990 a durat doar trei ani, din 1992 până în 1994, existând între timp și perioade de optimism. Raportul a constatat, de asemenea, o diviziune serioasă, dar și în creștere între două zone ale Europei: o ”zonă a disperării” în Franța și sudul Europei versus o ”zonă a automulțumirii” în Germania, Scandinavia și Olanda.

Ca dovadă, raportul a indicat rezultatele alegerilor europene din 2019, când ”partidele anti-establishment au câștigat major teren în Franța, Italia, Spania și Grecia, având însă mai puțin succes în nordul Europei”.

În general, studiul rezonează cu raportul publicat de fundația germană Friedrich Ebert în august anul trecut, care a constatat că doar 46,6% dintre germani erau mulțumiți de modul în care funcționează democrația, acest nivel scăzut fiind observat și în 1997. În unele zone din estul Germaniei, procentul era de 35,6%.

Dar, potrivit lui Schmidt, coordonatorul de proiect al raportului FES de anul trecut, cel mai important factor nu e vreo criză politică imediată, cum ar fi afluxul de refugiați, ci inegalitatea socio-economică continuă. "Din punctul nostru de vedere, există o legătură foarte clară între inegalitatea socială și pierderea încrederii", a declarat acesta pentru DW. "A fost întotdeauna cazul în Germania. Încrederea în democrație a apărut doar în anii 1950 și 1960, odată cu creșterea economică de care au putut să profite mulți oameni. 

"În Germania, când nemulțumirea față de sistemul de securitate socială crește, atunci crește și nemulșumirea față de democrație", a adăugat Schmidt. "Așteptările germanilor de la stat sunt mult mai mari decât în ​​alte țări: oamenii cer mai multă implicare din partea statului, așa că aici e un caz mai special."

România - ”malaise”, Moldova - ”criză”

Studiul Cambridge, care a chestionat oameni din 154 de țări, a împărțit țările în patru categorii de satisfacție: criză, stare de discomfort, îngrijorare și mulțumire.

De departe, cele mai multe țări se află în cele două categorii din mijloc: Germania, împreună cu multe ”noi democrații” din Europa Centrală și de Est se află în categoria ”îngrijorare”, în timp ce România, Bulgaria, dar și Marea Britanie, Statele Unite, Spania, Italia sau Franța sunt clasate mai jos, la ”stare de discomfort”. Din punctul de vedere al dimensiunii populației, ”starea de discomfort” (”malaise”) a fost de departe cea mai largă categorie, reprezentând aproximativ 1,09 miliarde de persoane.

Singurele țări în care oamenii sunt considerați ”mulțumiți” de democrație sunt Elveția, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Irlanda, Olanda și Austria. Țările aflate în ultima categorie, cea de ”criză”, sunt Moldova, Ucraina, Mexic, Brazilia, Columbia, Peru și Venezuela.